Conform Digi24: Epavele navelor de război naziste scufundate pe Dunăre, la granița dintre Serbia și România, ies la suprafață pe măsură ce nivelul apei scade la minime istorice din cauza secetei persistente din Europa. Fenomenul expune sute de nave germane din Al Doilea Război Mondial, unele dintre ele încărcate cu armament, punând în pericol navigația pe fluviu.

Cele aproximativ 200 de nave de război germane au fost scufundate în mod deliberat de către naziști în septembrie 1944, lângă portul sârbesc Prahovo. Flota germană de la Marea Neagră încerca să se retragă, iar acțiunea a avut scopul de a bloca înaintarea forțelor sovietice pe Dunăre. Acum, carenele ruginite și catargele rupte ale acestor nave de epocă apar în mijlocul Dunării, oferind o priveliște sumbră și neobișnuită.

Obstacole periculoase pe un fluviu vital

Epavele scufundate reprezintă un obstacol serios și periculos pentru traficul naval pe Dunăre, în special în perioadele cu nivel scăzut al apei. Uniunea Europeană finanțează un program de eliminare a acestor epave, însă operațiunea este complexă din cauza poziționării dificile a navelor.

Seceta care afectează Europa de mai multe luni a dus la scăderi record ale nivelului Dunării. Acest lucru a generat o criză energetică în mai multe țări riverane. România a fost nevoită să construiască un dig temporar pentru a devia apă spre singurul reactor nuclear funcțional de la Cernavodă.

Impactul secetei asupra centralelor nucleare

Ungaria se confruntă, de asemenea, cu probleme din cauza nivelului scăzut al apei la centrala nucleară de la Paks, care riscă să fie oprită complet. Atât centrala din Ungaria, cât și cea din România folosesc apa Dunării pentru răcire. Pe fondul acestei crize, Bucureștiul și Budapesta și-au mărit importurile de energie electrică și au îndemnat populația și companiile să își reducă consumul.

Analiza specialiștilor indică faptul că seceta pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat. Bogdan Maioreanu, analist consultat de Agerpres, subliniază că actuala criză energetică, declanșată de debitele scăzute ale Dunării, ar putea deveni o problemă recurentă în anii următori. „Criza actuală evidențiază necesitatea investițiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald și mai ales într-o țară în care aproape jumătate din producția de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă”, a declarat Maioreanu.

Investiții necesare în infrastructura energetică

Potrivit autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE), România are nevoie de investiții masive, estimate la 40-50 de miliarde de euro până în 2030, în sectoarele de producție, rețele, stocare și interconexiuni transfrontaliere. Proiecte cheie, de la exploatarea de gaze naturale la noi unități nucleare și centrale pe gaz, necesită accelerare.

Europa se confruntă cu cele mai rapide încălziri din lume. Un raport al programului Copernicus arată că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie. În România, debitul Dunării a scăzut drastic, forțând Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.

Sursa: Digi24