Conform Mediafax: Vishingul domină peisajul fraudelor online, inteligența artificială amplificând amenințarea

Vishingul, frauda prin apeluri telefonice, a devenit cea mai răspândită metodă de înșelăciune, reprezentând 42% din totalul raportărilor înregistrate în prima jumătate a anului 2026, conform datelor publicate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Aceste atacuri, care se bazează pe interacțiunea directă cu victima, au depășit ca frecvență alte tipuri de fraude precum phishingul (14%) și smishingul (13%).

Experții subliniază că vishingul este deosebit de dificil de combătut, deoarece atacatorii exploatează capacitatea de a crea scenarii convingătoare, menite să inducă panică sau să câștige încrederea interlocutorului. Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber, explică pentru ZF că „moda revine”, iar zona de atacuri care se bazează pe interacțiunea umană este în creștere accelerată.

Inteligența artificială, un instrument periculos în mâinile infractorilor

Un factor decisiv în ascensiunea vishingului este avansul rapid al inteligenței artificiale (AI) generative. Această tehnologie oferă infractorilor posibilitatea de a clona voci, făcând aproape imposibilă diferențierea unui apel legitim de unul fals. „Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, explică Sergiu Zaharia. Această capacitate nouă face ca numărul de telefon afișat pe ecran să nu mai fie o garanție a legitimitații apelului.

Infractorii utilizează frecvent tehnica „Caller ID spoofing”, prin care numărul real al apelantului este mascat cu unul aparent legitim, uneori chiar asociat cu instituții financiare recunoscute. Poliția Română a emis avertismente repetate în acest sens, semnalând amplificarea acestor fraude și exploatarea încrederii cetățenilor în bănci și alte autorități.

Scenarii bine construite pentru a extrage informații sensibile

În cadrul acestor apeluri frauduloase, atacatorii pot invoca diverse motive, de la presupuse tranzacții suspecte și tentative de autentificare din străinătate, la avertizări privind atacuri asupra conturilor bancare sau asocierea unor dispozitive noi cu acestea. În unele cazuri, victima este direcționată către mai multe persoane, care pretind a fi angajați ai băncii, ai Poliției sau chiar ai Băncii Naționale a României. Scopul declarat este crearea unei false aparențe de legitimitate și determinarea victimei să acționeze impulsiv.

Autoritățile recomandă o prudență sporită în timpul acestor interacțiuni telefonice. Nu este indicat să se comunice telefonic parole, PIN-uri, coduri OTP sau date complete ale cardului, inclusiv codul CVV/CVC. De asemenea, utilizatorii nu trebuie să aprobe tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă acestea nu au fost inițiate personal și, sub nicio formă, să nu instaleze aplicații de control de la distanță la solicitarea interlocutorului. Verificarea informațiilor primite trebuie făcută întotdeauna prin canalele oficiale ale instituției respective, nu prin numărul furnizat de apelant.

Vulnerabilitatea tinerilor în fața fraudelor telefonice

Chiar și generațiile tinere, familiarizate cu mediul digital, nu sunt imune la vishing. Deși pot identifica mai ușor anumite fraude online, interacțiunea telefonică directă, bazată pe persuasiune verbală, poate reprezenta o zonă de vulnerabilitate. „Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbești mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiți pe zona digitală decât pe partea de interacțiune directă cu omul, așa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing”, explică Sergiu Zaharia.

În primele șase luni din 2026, vishingul a înregistrat o pondere de 42% în totalul raportărilor către DNSC, pe locul doi situându-se phishingul cu 14%, urmat de smishing (fraude prin SMS) cu 13%.

Sursa: Mediafax