Conform Adevărul: Școala unde învață fiul ministrului Educației, Mihai DIMIAN, are 30 de elevi într-o singură clasă, depășind astfel limitele legale. Situația a fost semnalată de ministrul interimar al Educației pe pagina sa de Facebook, cu ocazia începerii noului an școlar. Fiul său este elev în clasa a II-a, iar numărul de elevi din clasa sa depășește cu șase elevi limita maximă admisă de lege pentru clasele din învățământul primar.

Legislația în vigoare permite un efectiv maxim de 24 de elevi pe clasă în învățământul primar. În situații excepționale, acest număr poate fi suplimentat cu încă patru elevi, dar numai cu aprobarea inspectoratului școlar și în baza unei justificări prezentate de conducerea școlii. Afirmația ministrului DIMIAN ridică semne de întrebare cu privire la respectarea normelor în unitatea de învățământ respectivă.

Ministrul DIMIAN a declarat pe rețeaua de socializare: „Între timp, s-a mai transferat un elev în clasă. Sunt 30 acum. Treizeci de copii, fiecare cu personalitatea, ritmul și visurile lui, și un învățător care trebuie să ajungă la fiecare dintre ei”. Declarația, publicată odată cu începerea anului școlar, a atras atenția asupra supraaglomerării claselor, o problemă recurrentă în sistemul de învățământ românesc.

Analize internaționale privind numărul de elevi pe clasă

Expertul în politici de educație, Marian STAȘ, a oferit o perspectivă comparativă asupra modului în care sunt gestionate efectivele claselor în diverse sisteme educaționale din lume. În Estonia, de exemplu, limita legală pentru clasele din învățământul primar și gimnazial este de 24 de elevi, cu posibilitatea unor depășiri temporare motivate și aprobate. În anul 2023, efectivul mediu pe clasă în Estonia era de aproximativ 18,4 elevi.

Franța impune o limită de 24 de elevi pentru ultimele clase de grădiniță și primii doi ani de școală. În învățământul prioritar, se practică clase cu grupuri de aproximativ 12 elevi. Totuși, pentru nivelurile superioare, nu există o plafonare generală la 24 de elevi. Media în Franța este de aproximativ 21,3 elevi în primar, 25,3 la gimnaziu și peste 30 la liceu. În Anglia, limita de 30 de elevi se aplică în primii ani de școală (Reception până la Year 2), iar clasele de secundar au o medie de 22,6 elevi. China are standarde mai permisive, cu maximum 45 de elevi în clasele primare și 50 la gimnaziu, dar cu eforturi de reducere a claselor extrem de mari.

Unele dintre țările cu rezultate remarcabile la testările internaționale, precum Finlanda, Coreea de Sud și Noua Zeelandă, nu au un plafon național general strict pentru numărul de elevi pe clasă. În Singapore, deși nu există o limită legală, mediile pe clasă sunt relativ mari, ajungând la peste 33 de elevi în primar. Finlanda lasă organizarea claselor la nivel local, cu o medie de aproximativ 18,7 elevi în învățământul primar.

Dimensiunea clasei și performanța școlară

Potrivit lui Marian STAȘ, comparațiile între sistemele educaționale arată că dimensiunea clasei nu este singurul factor determinant al performanței școlare. Estonia, cu clase de aproximativ 18 elevi și scoruri PISA ridicate, este un exemplu. Singapore, cu clase mult mai mari, atinge, de asemenea, performanțe înalte. România, cu clase de dimensiuni medii, obține rezultate mai scăzute la testările internaționale PISA.

Expertul subliniază diferența dintre numărul de elevi per clasă și raportul elevi-profesor. În România, raportul elevi-profesor este mai favorabil decât dimensiunea medie a claselor, datorită luării în calcul a întregului personal didactic. Acest indicator nu reflectă însă numărul de elevi cu care un profesor lucrează efectiv în clasă.

STAȘ concluzionează că reducerea numărului maxim de elevi pe clasă, deși poate fi justificată în anumite contexte specifice, precum clasele vulnerabile sau elevii cu cerințe speciale, nu este intervenția cu cel mai mare randament pentru întregul sistem. Investiția decisivă în îmbunătățirea rezultatelor școlare trebuie să se concentreze pe calitatea procesului de învățare, pregătirea profesorilor și metodele de predare, mai degrabă decât pe simpla diminuare a efectivelor.

Sursa: Adevărul