Un ofițer de marină american, obsedat de atingerea unui obiectiv istoric, a luptat cu gerul polar, dar și cu îndoielile istoricilor. Este povestea lui Robert PEARY, un explorator care a dedicat viața cuceririi Polului Nord. După o carieră militară, PEARY s-a lansat într-o serie de expediții periculoase, alimentat de dorința de a fi primul om care ajunge în punctul cel mai nordic al planetei.

De la Nicaragua la ghețurile arctice

Drumul lui PEARY către Polul Nord a început departe de regiunile înghețate. Ca asistent-șef într-o expediție în Nicaragua, a pus bazele unei cariere dedicate explorării. Apoi, ambiția sa l-a purtat spre nord, unde a condus cinci expediții în Groenlanda și Canada, între 1886 și 1897, pregătindu-se pentru marea provocare. În 1905, a pornit din New York la bordul navei Roosevelt, sprijinit de președintele american Theodore ROOSEVELT. Nava, considerată ultramodernă pentru abilitatea sa de a sparge gheața, nu a reușit să-i garanteze succesul.

O nouă încercare a urmat, tot cu nava Roosevelt. De data aceasta, PEARY a condus o echipă de 24 de bărbați, însoțiți de 19 sănii și 133 de câini. Alături de el, în aventura sa, s-a aflat asistentul său, Matthew HENSON, un american de culoare, și patru eschimoși. Pe data de 6 aprilie 1909, PEARY a susținut că a atins Polul Nord.

Îndoieli și controverse

Întoarcerea în Statele Unite a fost umbrită de o dezvăluire surprinzătoare: Frederick A. COOK, un fost partener de expediții al lui PEARY, a pretins că a cucerit Polul Nord cu un an mai devreme. COOK nu a putut oferi dovezi convingătoare, iar afirmațiile sale au fost ignorate.

PEARY, deja contraamiral și decorat cu numeroase medalii, a fost nevoit să depună mărturie în fața Congresului cu privire la pretenția sa. Misterul persistă: criticii sugerează că calculele eronate asupra poziției, din cauza calotelor glaciare, ar fi putut influența rezultatul. Mai mult, niciunul dintre cei cinci bărbați care l-au însoțit pe PEARY nu avea pregătirea necesară pentru a confirma cu exactitate poziția lor în acea zi fatidică.

Mai târziu, PEARY a fost criticat dur pentru modul în care s-a raportat la eschimoși. După ce a adus cinci dintre ei acasă, i-a oferit Muzeului American de Istorie Naturală din New York, pentru a fi expuși publicului. Cinci dintre aceștia au murit. S-a descoperit, de asemenea, că a avut un copil cu o femeie eschimoasă, în urma expedițiilor sale.

Cine a fost cu adevărat primul?

Specialiștii rămân sceptici în privința reușitei lui PEARY și a lui COOK. Cu toate acestea, există un consens clar în ceea ce-l privește pe Wally HERBERT, un explorator britanic care a atins Polul Nord pe 6 aprilie 1969, recunoscut ca primul om care a ajuns în acest punct pe jos. A fost ajutat de câini și provizii aduse cu avionul.

Primul om care a atins Polul Nord fără niciun fel de sprijin, exclusiv pe jos, este considerat a fi norvegianul Borge OUSLAND, în 1994. Exploratorul Robert PEARY a fost, așadar, un pionier controversat. Dar, indiferent de verdictul istoriei, el rămâne o figură emblematică în istoria explorării polare.