Conform Descopera: Omenirea trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 18% până în 2030 pentru a evita agravarea schimbărilor climatice, avertizează Organizația Națiunilor Unite. Un nou raport arată că obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5°C nu mai poate fi respectat fără o depășire temporară. Guvernele nu reușesc să transforme angajamentele climatice în măsuri concrete și rapide, în ciuda dezvoltării energiei regenerabile.

Pragul climatic ar putea fi depășit

Potrivit unui raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), emisiile globale au rămas în 2025 la niveluri similare cu anul precedent, dar experții consideră că este prea devreme pentru a vorbi de un vârf atins. Consumul de combustibili fosili rămâne ridicat, contrabalansând progresul înregistrat de sursele de energie regenerabilă. Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, a declarat că obiectivul Acordului de la Paris de a menține temperaturile globale sub 1,5°C „nu mai poate fi atins fără o depășire temporară”. „Am amânat, iar acum spunem că această fereastră s-a închis”, a explicat oficialul ONU.

Reduceri drastice, dar posibile

Totuși, Andersen subliniază că obiectivul nu trebuie abandonat. O reducere rapidă a emisiilor ar putea limita durata și intensitatea depășirii pragului climatic. UNEP estimează că o scădere a emisiilor cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2045 ar oferi șanse bune de limitare a încălzirii globale la aproximativ 1,7°C față de perioada preindustrială. Chiar și în acest scenariu, valurile de căldură extreme ar deveni mai frecvente, dar efectele ar putea fi mai puțin severe comparativ cu o încălzire mai accentuată.

Diferența dintre promisiuni și realitate

Raportul UNEP evidențiază discrepanța semnificativă dintre promisiunile guvernamentale și politicile aplicate efectiv. Dacă toate angajamentele climatice actualizate ar fi îndeplinite, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,6°C. În schimb, menținerea politicilor actuale ar duce la o încălzire estimată la 2,8°C față de nivelurile preindustriale. Experții atrag atenția că fiecare cinci ani în care emisiile rămân la nivelurile actuale adaugă aproximativ 0,1°C la proiecțiile privind încălzirea globală. Depășirea pragului de 1,5°C crește riscul declanșării unor schimbări climatice ireversibile, cunoscute sub denumirea de puncte critice.

Contextul politic actual complică eforturile. Retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris sub administrația DONALD Trump, al doilea mare emițător de gaze cu efect de seră după China, este un exemplu. Bill Hare, directorul organizației Climate Analytics, a criticat statele mari producătoare de combustibili fosili, precum SUA și ARABIA SAUDITĂ, subliniind necesitatea accelerării reducerii dependenței de aceste resurse. Deși guvernele au prezentat angajamente de reducere a emisiilor la summitul climatic COP30 din Brazilia, acestea au fost considerate insuficiente de experții ONU.

Tehnologia există, dar voința politică lipsește

Mohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa, susține că tehnologiile necesare reducerii emisiilor sunt deja disponibile. Energia solară și eoliană se dezvoltă rapid, însă guvernele continuă să susțină utilizarea combustibililor fosili. Climatologul JOHAN ROCKSTROM avertizează asupra decalajului dintre țintele asumate și reducerile necesare. Dacă angajamentele actuale vor fi respectate, emisiile globale ar putea ajunge la aproximativ 50 de gigatone de CO₂ echivalent anual în 2035, deși ar trebui să scadă sub 35 de gigatone. UNEP indică și reducerea emisiilor de metan, care are un efect de încălzire mai puternic pe termen scurt decât dioxidul de carbon, ca o măsură eficientă pentru limitarea rapidă a încălzirii globale.

Următoarea evaluare globală a progreselor climatice în cadrul Acordului de la Paris este programată pentru 2028, însă procesul este afectat de incertitudinile privind calendarul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).

Sursa: Descopera