Descoperire majoră: Fosile din China modifică datele despre evoluția vieții O echipă de cercetători a făcut o descoperire remarcabilă în provincia chineză Yunnan: peste 700 de fosile, vechi de 539 de milioane de ani, au revelat detalii noi despre tranziția de la viața simplă la animalele complexe

Descoperire majoră: Fosile din China modifică datele despre evoluția vieții

O echipă de cercetători a făcut o descoperire remarcabilă în provincia chineză Yunnan: peste 700 de fosile, vechi de 539 de milioane de ani, au revelat detalii noi despre tranziția de la viața simplă la animalele complexe. Studiul, publicat recent, sugerează că acest salt evolutiv a avut loc cu milioane de ani mai devreme decât se credea. Fosilele provin din perioada de declin a erei Ediacaran, o epocă despre care se credea până acum că era dominată de organisme simple și bidimensionale.

Animalele complexe, mai vechi decât credeam

Studiul schimbă radical această viziune. Multe dintre fosile aparțin unor animale care se mișcau în trei dimensiuni, înotau și se hrăneau activ. Aceste trăsături erau considerate specifice perioadei cambriene, care a urmat cel puțin 4 milioane de ani mai târziu. „Aceasta este cu adevărat prima fereastră pe care o avem asupra modului în care s-a format biosfera modernă dominată de animale”, a declarat paleontologul Frankie Dunn, de la Muzeul de Istorie Naturală al Universității Oxford, coautor al studiului.

Siturile fosilifere similare existau deja, dar noul loc oferă straturi geologice clare, permițând cercetătorilor să urmărească trecerea timpului geologic pas cu pas, după cum explică Dunn. Printre fosilele identificate se numără unele dintre cele mai vechi animale cu simetrie bilaterală, asemănătoare cu cele pe care le vedem astăzi. „Acum știm ce le-a creat, deoarece avem aceste fosile pentru prima dată”, a adăugat Ross Anderson, coautor al studiului, tot de la Oxford.

Confirmări și dezacorduri paleontologice

Descoperirea ajută la rezolvarea unui conflict de lungă durată în paleontologie: dezacordul dintre analiza genetică și înregistrarea fosilă. Analiza genetică sugera, de mult timp, că oamenii și stelele de mare au un strămoș comun din perioada Ediacaran. Însă fosilele nu confirmaseră acest lucru până acum. „Poate rocile și ceasurile sunt mai în acord decât credeam”, a spus Dunn.

Emily Mitchell, paleontolog la Universitatea din Cambridge, a apreciat studiul, subliniind că „a existat mereu o etapă de tranziție între Ediacaran și fauna cambriană, dar până acum nu existau dovezi directe”. Paleontologul Charles Marshall, de la Universitatea din California, Berkeley, explică viteza acestui salt prin faptul că sistemele genetice de dezvoltare erau deja suficient de elaborate pentru a permite diversificarea bruscă. Odată apărute, aceste animale au început să se hrănească unele cu altele și să modifice ciclurile chimice ale planetei. „Planeta pe care trăim este construită în mare măsură pe fundațiile din Ediacaran și Cambrian”, a concluzionat Duncan Murdock, curator al muzeului din Oxford.