Premierul Ilie Bolojan a anunțat o scădere semnificativă a deficitului bugetar al României. Acesta a ajuns la 7,9% în 2025, o îmbunătățire față de cei 9,3% înregistrați în 2024, conform datelor publicate pe pagina sa de Facebook.

Măsuri de austeritate și efectele lor

Șeful Executivului a atribuit această evoluție pozitivă măsurilor de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor implementate în a doua jumătate a anului precedent. De asemenea, atragerea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au jucat un rol important.

”Deficitul total al României, calculat după metodologia europeană și care include toate cheltuielile și obligațiile statului, a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat.” Această scădere vine din măsurile luate pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, dar și din folosirea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din PNRR, a explicat Bolojan.

România, în continuare cu cel mai mare deficit din UE

Premierul a subliniat că, deși România înregistrează în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, țara a reușit, totuși, cea mai mare corecție. Bolojan a accentuat importanța reducerii deficitului, considerând-o un pas esențial pentru consolidarea finanțelor publice.

”Reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci un pas necesar pentru a pune finanțele țării pe baze sănătoase. De mulți ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea, iar datoria a crescut constant. Anul acesta, doar dobânzile pentru împrumuturile din trecut ajung la aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul costului unei autostrăzi precum Autostrada Moldovei. Nu mai putea continua acest model,” a explicat premierul.

Potrivit calculelor prezentate, fiecare punct procentual redus din deficit eliberează aproximativ 20 de miliarde de lei, fonduri care pot fi redirecționate către dezvoltare, infrastructură și servicii publice. Bolojan a menționat că această ajustare este necesară pentru a reduce dependența economiei de datorie.

”Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiții, muncă și competitivitate,” a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că, cu cât corecția este mai rapidă, cu atât mai repede poate începe o creștere economică sănătoasă, ceea ce se va reflecta și în nivelul de trai.

Conform datelor Eurostat, direcția de redresare este una corectă, economia stabilizându-se fără a pune presiune pe generațiile viitoare.