O nouă specie de păianjen preistoric, cu clești amplasați într-un loc neașteptat, a fost descoperită de cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA

Descoperirea unei fosile aparent banale

Totul a început cu o fosilă. Paleontologul Rudy Lerosey-Aubril a crezut inițial că are de-a face cu un exemplar banal, în timp ce analiza un artropod din perioada Cambriană. „Pe măsură ce o curățam, am scos la iveală în mod neașteptat membre extrem de bine conservate, inclusiv o pereche de clești frontali care porneau din zona capului”, a declarat cercetătorul pentru revista Popular Science. Astfel de structuri nu ar trebui să existe la artropodele timpurii, unde, în mod normal, se află antene.

Descoperită într-un deșert din vestul statului Utah, fosila reprezintă cel mai vechi chelicerat cunoscut până acum. Această descoperire împinge înapoi cu aproximativ 20 de milioane de ani originea cheliceratelor, un grup de artropode din care fac parte păianjenii, scorpionii, crabii potcoavă și păianjenii de mare. Lerosey-Aubril a petrecut peste 50 de ore curățând fosila la microscop, folosind un ac pentru a-i analiza anatomia surprinzătoare.

O verigă importantă în evoluție

Specia Megachelicerax cousteaui avea puțin peste 7-8 centimetri lungime și un exoschelet format dintr-un scut cefalic și nouă segmente corporale distincte. Membrele din zona capului erau adaptate pentru hrănire și percepție, în timp ce cele de pe trunchi erau folosite pentru respirație și înot. „Acest nivel de specializare anatomică este surprinzător de avansat pentru un artropod atât de vechi”, explică cercetătorul.

Cheliceratele au corpul împărțit în două regiuni principale, cefalotorace și abdomen, patru perechi de picioare și două tipuri de apendice frontale folosite pentru prinderea hranei. Până acum, cele mai vechi fosile de acest tip datau de acum aproximativ 480 de milioane de ani. Noua descoperire arată că aceste caracteristici au apărut mult mai devreme. Mai mult, fosila sugerează că dezvoltarea cleștilor a precedat transformarea altor apendice în structuri similare picioarelor, ca la păianjenii de astăzi.

O descoperire apreciată

Studiul a fost publicat în revista Nature. Cercetătorii subliniază importanța descoperirilor făcute de pasionați. Fosila a fost găsită de un paleontolog amator, Lloyd Gunther, și donată ulterior unui muzeu, unde a fost păstrată timp de decenii înainte de a-i fi înțeleasă adevărata valoare științifică. „Fosilele se găsesc în multe locuri, așa că merită să explorezi; nu știi niciodată ce povești ascund rocile din jurul tău”, spune Lerosey-Aubril.