Conform Gândul: Ilie Bolojan, un premier interimar demis prin moțiune de cenzură în urmă cu aproape patru luni, continuă să conducă guvernul, generând un conflict politic generalizat. Jurnalistul și publicistul Doru Bușcu a explicat în emisiunea „Ai Aflat!” că premierul interimar acționează strategic, gestionând multiple fronturi de conflict pentru a-și proteja interesele personale, chiar dacă acest lucru are consecințe economice majore.

Bolojan, prins într-un război politic pe multiple planuri

Potrivit redactorului-șef al publicației Cațavencii, Ilie Bolojan duce un război personal pe mai multe paliere: cu primarul general Nicușor Dan, cu o parte din propriul partid, conservatorii din PNL, și cu PSD. Această strategie, deși întreține o criză politică, pare să nu îl afecteze pe premierul interimar, acesta nefiind preocupat de impactul economic negativ, după cum a punctat Doru Bușcu în studioul Gândul.

„Cum să anticipeze Bolojan? Mai ales că se află și în mijlocul unui război politic personal. S-a produs acest atac în mare parte cinic împotriva lui, prin Veștea. A intrat în conflict direct cu Nicușor (Dan), a intrat în conflict cu o parte din propriul partid. A intrat în conflict cu PSD-ul. Practic s-au tăiat niște punți și ar fi aici de evidențiat un stres politic, sub care lucrează. Dar stresul ăsta nu poate justifica obtuzitatea lui executivă. Adică omori pe toată lumea ca să ce? Unde ajungem?”, a declarat Doru Bușcu.

Mediul privat, afectat de măsurile economice ale guvernului Bolojan

Doru Bușcu a subliniat impactul negativ al măsurilor economice guvernamentale asupra mediului privat, menționând cazuri concrete din anturajul său. Mulți mici antreprenori au fost nevoiți să își lichideze afacerile din cauza politicilor fiscale adoptate.

„Încă o dată povestesc asta. În jurul meu sunt oameni ruinați. Sunt oameni care și-au închis companiile și nu au alternativă, că și-au construit viața în domeniul privat. Dar dacă clienții renunță la servicii, dacă clienții renunță la furnizorul ăla la rândul lor să-și salveze bugetele, ăștia mor. Nu se produce la stat să ceară măriri de salariu și mor. N-au alternative pentru că statul nu le dă alternative. Nu există nici o formulă de salvare. Nu a gândit așa. De ce? Niciunul dintre oamenii ăștia care iau decizii pentru zona privată și pentru economia asta, care este un organism viu, nu a fost în situația de a trăi de pe urma activității private. Ei au fost la stat salarizați, asigurați, compensați, pensionați. Definitiv până la moarte de stat. Și statul nu dă farimă încă rămâne fără bani, se împrumută. Nu mai zic cazați de stat, hrăniți de stat, toate beneficiile de la stat”, a explicat jurnalistul.

Situația continuă să genereze dezbateri aprinse în spațiul public, iar efectele pe termen lung asupra economiei naționale rămân un subiect de îngrijorare.

Sursa: Gândul