Iașiul se transformă: fabricile dispar, ansamblurile rezidențiale apar

Iașiul se confruntă cu o schimbare majoră, pe măsură ce investițiile masive în imobiliare remodelează fața orașului. Fabrici vechi sunt demolate pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale și parcurilor de retail, în timp ce activitățile industriale sunt relocate la periferie. Această tendință, alimentată de investiții de sute de milioane de euro, pune presiune pe infrastructura deja subdimensionată a orașului și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul dezvoltării urbane.

Dezvoltările imobiliare continuă într-un ritm accelerat, indiferent de fluctuațiile pieței. Companii locale, naționale și internaționale investesc sume considerabile în proiecte ample. Totuși, infrastructura rămâne punctul nevralgic. Orașul nu a reușit să țină pasul cu ritmul de dezvoltare, iar proiectele de mobilitate sunt insuficiente. Consecința directă este creșterea traficului, care devine tot mai dificil de gestionat. Paralel, relocarea activităților industriale în zonele periurbane redefinește economia locală și modul în care Iașiul se extinde.

Belgienii de la BMT pleacă din Iași

Un exemplu recent al acestei reconfigurări urbanistice este reprezentat de compania belgiană BMT. Aceasta deține hale de producție pe un teren de peste 3 hectare, în zona primului mall construit în Iași. În ultimii ani, zona a fost transformată prin construirea unui ansamblu rezidențial și a unui parc de retail.

BMT a inițiat demersurile pentru relocarea producției în partea de est a orașului, în zona industrială Tomești, unde grupul deține deja alte fabrici. Compania produce la Iași o gamă variată de produse, de la roți dințate la componente pentru industria spațială.

Potrivit detaliilor din proiectul urbanistic, „Amplasamentul actual al activității este înconjurat de proiecte rezidențiale și activități de retail, care pun presiune urbanistică pe funcțiunea industrială. Planul de dezvoltare al grupului include și relocarea pas cu pas a activității într-o zonă cu presiune rezidențială mai redusă”.

În locul fabricii BMT, firma Gral Construct, condusă de Gheorghe Achiței, propune un ansamblu cu 16 blocuri. În vecinătate se întinde fosta platformă TEROM, cu o suprafață de 50 de hectare. O parte din terenuri au fost deja ocupate de zone de retail. Pe amplasamentele libere, sunt propuse zeci de blocuri, cu regim de înălțime mare. Printre investitorii implicați se numără omul de afaceri Zaharia Schrotter.

Reconfigurări urbane: demolări și proiecte noi

Anul trecut, fosta fabrică Moldomobila a fost demolată complet, iar pe teren va fi construit un parc de retail Kaufland. În apropiere, Adrian Butucă propune un complex rezidențial pe amplasamentul fostei fabrici. Totodată, ansamblul mixt Silk District este în construcție, după demolarea fostei fabrici de mătase Tomiris. Investitorul acestui proiect este Prime Kapital, cunoscut pentru dezvoltarea Mall Moldova, unul dintre cele mai mari centre comerciale din regiune.

În martie, Sorin Bălănescu, de la MIL Expert, a obținut autorizația de construire pentru dezafectarea fostei fabrici de alcool Alfincool, tot în zona industrială. În locul acesteia vor fi construite blocuri. Aproape, alte 30 de construcții ale fostului combinat viticol Vinia vor avea aceeași soartă: firma suceveană Daily Group a propus un proiect mixt cu locuințe, birouri și spații comerciale.

Fabrica Nicolina, un simbol al Iașiului, a fost demolată cu aproape 20 de ani în urmă. După mai multe tranzacții, milionarul Constantin Duluțe a început anul trecut construcția de blocuri pe terenul de 24 de hectare.

În zona industrială au avut loc și alte demolări. Cu toate acestea, Iașiul nu renunță la industrie, ci o mută la periferie, în timp ce locuințele și spațiile comerciale ocupă locul fabricilor.

Platforma Fortus, cu o suprafață de peste 140 de hectare, este un alt punct de interes. După eșecul privatizării, pe câteva zeci de hectare au fost construite blocuri. Mai mult de 120 de hectare sunt încă în proprietatea statului, administrate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Consiliul Județean Iași a inițiat o procedură pentru preluarea a 60 de hectare, însă procesul a fost blocat de Primăria Iași, care a solicitat, la rândul său, proprietatea. Tensiunile dintre cele două instituții, conduse de Costel Alexe și, respectiv, Mihai Chirica, complică situația. AAAS a estimat valoarea activelor de la Fortus la aproape 100 de milioane de euro în 2024.

Vestul orașului reprezintă un alt „El Dorado” imobiliar și industrial, cu 1.000 de hectare de teren. În zona Dacia, numeroase hale industriale au fost deja demolate sau urmează să fie dezafectate. Dezvoltatorii au planuri imobiliare pentru aceste zone. Zona „Șes Bahlui” nu dispune de o infrastructură adecvată, cu excepția străzilor din jurul Mall Moldova. Primăria Iași a rezervat 40 de hectare pentru un stadion nou, dar proiectul nu are finanțare. Totuși, sunt prevăzute proiecte rezidențiale în proximitate, care nu au primit încă aprobare din cauza lipsei infrastructurii.

Parcurile industriale din Miroslava atrag investiții semnificative. Zona industrială Miroslava a atras deja peste 70 de firme (locale și internaționale). Conform primarului Dan Niță, investițiile în Miroslava vor atinge 150 de milioane de euro și vor crea 5.000 de locuri de muncă. În imediata apropiere, sunt în dezvoltare sau în plan parcuri logistice, inclusiv un al treilea depozit logistic Kaufland, cu o suprafață de 40 de hectare, precum și parcurile logistice Eli Park și Olympian Park.

Iașiul va avea un masterplan metropolitan

Pentru a aborda dezvoltarea exponențială spre zonele periurbane, se lucrează la un Masterplan metropolitan. Acesta propune soluții pentru fluidizarea traficului, inclusiv artere rutiere strategice, și abordează relocarea industriei și expansiunea zonelor rezidențiale.

Adrian Covăsnianu, expert în mobilitate urbană, a declarat că acest masterplan este un instrument esențial pentru a corela dinamica pieței și a oferi un cadru predictibil pentru investitori. El a menționat că zonele industriale existente devin „refugii utile pentru noile zone rezidențiale”, și a subliniat că infrastructura este crucială pentru eficiența economică.

În prezent, zeci de mii de navetiști se confruntă zilnic cu blocaje în trafic. Masterplanul va include investiții în infrastructură, precum drumuri de legătură, pentru a facilita accesul.

În concluzie, toate aceste schimbări conturează un nou model de dezvoltare pentru Iași, cu o presiune sporită pe infrastructură și mobilitate. Masterplanul metropolitan urmează să fie finalizat în perioada următoare.