Vara anului 2024 a fost considerată cea mai caldă din momentul în care se realizează măsurătări, iar anul 2025 continuă pe această tendință, conform datelor obținute de specialiști. Climatologul Dr. Monica Ioniță afirmă că, pentru prima dată, România a intrat în topul celor mai calde zece țări din lume, în timp ce temperaturile globale au depășit pragul critic de +1,5°C față de nivelurile din perioada preindustrială.

În 2024, în România s-au înregistrat 49 de zile cu temperaturi extrem de ridicate la nivel național, iar în București au fost 63 de zile caniculare, adică aproape 70% din întreaga vară. Recorduri de temperatură se consemnează inclusiv în zone montane sau în orașe care anterior nu experiențiau astfel de valori. Paraleal, țara se confruntă cu cea mai lungă perioadă de secetă din ultimul secol: peste 40 de luni consecutive de deficit de apă, cu efecte grave asupra solului, agriculturii și resurselor hidrologice. Zonele cele mai afectate sunt sudul și sud-estul, iar procesul de aridizare se extinde rapid.

Consecințele asupra sănătății
Specialista în riscuri climatice și sănătate, Dr. Adina-Eliza Croitoru, afirmă că numărul de decese asociate cu căldura înregistrează o creștere în România, iar sistemul de avertizare timpurie nu protejează eficient populația. Diferențele dintre temperaturile simțite și cele anunțate oficial pot ajunge până la 3–5°C, ceea ce pune oamenii în pericol, în condițiile în care multe riscuri ar putea fi evitate. Excesul de căldură afectează în principal persoanele în vârstă, cele cu boli cronice și cei care lucrează în exterior, dar impactul general include scăderea performanței cognitive, creșterea stresului, agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii.

Economia are de suferit, deoarece doar câteva valuri de caniculă pot genera pierderi de milioane de euro prin scăderea productivității muncii. În ultimii ani, numărul de ore pierdute din cauza stresului termic a crescut de nouă ori față de anii 1990.

Proiecțiile pentru perioada următoare indică faptul că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse semnificativ, România s-ar putea confrunta, până la sfârșitul secolului, cu creșteri de temperatură de peste 4°C în scenariile cele mai pesimiste, verile urmând să fie dominate de valuri de căldură și secetă, iar iernile să devină mai calde și mai scurte.

Sursa articol

Sursa: G4Media