Veneția, celebrul oraș italian, se confruntă cu un pericol iminent: scufundarea. Cercetătorii avertizează că, din cauza creșterii nivelului mării, bijuteria arhitecturală riscă să dispară sub ape în mai puțin de două secole. Soluțiile propuse, de la bariere mobile la relocarea orașului, ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea și costurile acestora.

Inundațiile, o problemă accentuată de schimbările climatice

Orașul construit pe canale, o atracție turistică de renume mondial, este vulnerabil în fața fenomenelor meteorologice extreme. Zone întinse din Veneția au fost inundate semnificativ în ultimii 150 de ani. Publicațiile de specialitate au raportat o creștere alarmantă a numărului de inundații majore, mai ales în ultimul secol.

Proiectul MOSE, inițiat în anii 1990, a presupus construcția unor bariere pentru a proteja laguna venețiană de apele Adriaticei. Aceste bariere pot fi ridicate pentru a bloca pătrunderea apei în timpul mareelor. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că aceste măsuri ar putea fi insuficiente.

Barierele actuale, ineficiente pe termen lung?

Profesorul Piero Lionello, expert în fizica atmosferei și oceanografie, subliniază agravarea situației în ultimele decenii. Sistemul actual de bariere mobile, care se înalță precum clădiri cu cinci etaje, ar putea să nu facă față creșterii nivelului apelor. Barierele actuale sunt concepute pentru a face față unor creșteri de maximum 1,25 metri ale nivelului apei.

În 2022, turiștii au fost martorii unei maree de 97 de centimetri care a inundat Piața San Marco. Fără bariere, Bazilica San Marco, veche de 900 de ani, ar fi fost în pericol. Profesorul Lionello consideră că sistemul actual nu va face față provocărilor viitoare.

Soluții costisitoare și incerte

Conform estimărilor, Veneția ar putea fi scufundată până în anul 2300, chiar și în scenariul unei reduceri a emisiilor de CO2. Creșterea temperaturilor globale și eroziunea solului contribuie la scufundarea treptată a orașului.

Pentru a proteja Veneția, ar putea fi necesare diguri masive, cu costuri estimate între 600 de milioane și 5,3 miliarde de dolari. Un super-dig care să închidă laguna și să protejeze terenul aflat deja sub nivelul mării ar putea costa 35 de miliarde de dolari. Construcția acestor structuri ar putea dura decenii. O altă soluție, relocarea orașului, ar putea costa până la 118 miliarde de dolari și ar presupune mutarea monumentelor și clădirilor emblematice în interiorul Italiei, conform profesorului Lionello.