Pentru un sfert dintre români, costurile ridicate sunt principalul obstacol în adoptarea unui stil de viață sănătos, relevă un studiu recent. În plină dezbatere despre starea precară de sănătate a populației, datele subliniază o problemă majoră: accesul inegal la o viață sănătoasă, într-o țară care se confruntă cu rate alarmante de mortalitate evitabilă.

Studiul „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, realizat de ISRA Center Marketing Research la cererea Secom® Healthcare Group, a analizat diferiți piloni ai unui stil de viață sănătos. Datele colectate au fost comparate cu rezultatele unui studiu similar efectuat în 2025, pe un eșantion comparabil. Contextul este îngrijorător: România se situează pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește decesele ce ar putea fi prevenite prin măsuri de sănătate publică. În același timp, țara ocupă primul loc în ceea ce privește decesele care ar putea fi evitate prin intervenții medicale la timp, conform raportului Starea Sănătății în UE 2025.

Alimentația: Progrese vizibile, dar cu limite

Consumul mediu de fructe și legume a crescut semnificativ, de la 3,4 porții pe zi în 2025 la 4,3 porții în 2026, apropiindu-se de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Ponderea celor care consumă cel puțin cinci porții zilnice s-a dublat, ajungând la aproape 41%. Generația Z conduce acest clasament, cu o medie de 5,1 porții pe zi. De asemenea, hidratarea a înregistrat o creștere, de la 1,8 la 2,3 litri de lichide consumați zilnic, și în acest caz tinerii fiind fruntași (2,9 litri pe zi).

Mai mult de 1 din 3 români (36%) au căutat activ alternative mai sănătoase la gustările procesate în ultimele șase luni, o creștere de șase puncte procentuale față de anul precedent. Fructele și legumele proaspete, gustările naturale, semințele și lactatele reprezintă principalele opțiuni pentru români.

Sportul, afectat de lipsa de timp

Aproximativ 50% dintre români fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, conform recomandărilor OMS. Totuși, durata medie a unei sesiuni a scăzut la 43 de minute, față de 45 de minute în 2025. Mai mult, intenția de a crește nivelul de mișcare în următoarele 12 luni a scăzut de la 47% la 41%. Cei care practică zilnic sau aproape zilnic activitate fizică fac parte din „nucleul activ”: consumatorii fideli de suplimente (28%), generația Z (26%) și bărbații (25%).

În ceea ce privește gestionarea stresului, 45% dintre români declară că se ocupă activ de acesta, cu nouă puncte procentuale mai mult decât în 2025. Metodele preferate sunt accesibile și fără costuri: muzica, plimbările în natură, relaxarea pasivă și activitățile fizice.

Ai-ul, tot mai prezent în căutarea informațiilor

Platformele de Inteligență Artificială joacă un rol în creștere în ceea ce privește informarea despre sănătate, aproape dublându-și ponderea, de la 9% la 16%. Profesorul Universitar Doctor Radu Țincu, Medic primar Anestezie Terapie Intensivă și expert în toxicologie, a subliniat că persoanele cu mai multe comportamente sănătoase se informează mai des de la profesioniști.

Studiul a fost realizat prin interviuri online în perioada 20-25 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ național urban de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani.