Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a emis vineri un comunicat în care acuză o campanie „fără precedent” de „denigrare a instanței Supreme și a judecătorilor” și de „destabilizare a sistemului de justiție în care implică oameni politici, grupuri de presiune și influenceri”.

Totuși, chiar și acest comunicat conține informații false, ușor de dovedit ca fiind neadevărate.

Înalta Curte susține că această campanie de denigrare s-a dezvoltat prin răspândirea de informații evident nefondate, referindu-se în special la decizii de eliberare rapide a unor infractori notorii.

Unul dintre exemplele pe care le oferă pentru a ilustra această „campanie” este materialul publicat de o platformă de știri pe 31 octombrie, intitulat referitor la două judecătoare apropiate de Lia Savonea, care ar fi înlăturat alte trei judecătoare din dosarul fostului șef al ANAF, Șerban Pop, și al unui om de afaceri, Horia Simu. Acest articol detaliază că motivul pentru înlocuirea magistratelor a fost dorința de a adresa o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru a evita ca faptele să fie considerate prescrise.

Comunicatul instanței afirmă că această informație este falsă, precizând că înlocuirea judecătoarelor a fost o măsură procedurală motivată de alte aspecte, iar motivele exacte ale recuzării se regăsesc în încheierea motivată.

Din documentul obținut de această platformă, rezultă clar că singurul motiv pentru înlăturarea celor trei judecători a fost faptul că aceștia au pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a UE cu privire la aplicarea instituției prescripției.

Procurorii au considerat că, prin formularea acestei întrebări, magistrații ar fi avut o părtinire și au solicitat recuzarea, iar un complet format pentru această solicitare a decis, cu majoritatea de 2 la 1, să le acorde dreptate.

Judecătoarele Isabelle Tocan și Valerica Voica, ambele apropiate de șefa ICCJ, au susținut că simpla intenție de a adresa Curții Europene o face pe completul în întregime părtinitor, argumentând că această sesizare ar fi trebuit făcută la începutul anchetei, doar pe baza motivelor invocate de DNA.

Această interpretare este lipsită de logică, întrucât la începutul anchetei magistrații nu dețineau suficiente informații pentru a decide dacă trebuie să ceară o opinie europeană sau nu.

Sesizarea Curții de Justiție a UE cu întrebări preliminare este dreptul exclusiv al judecătorilor români, indiferent de nivelul instanței, deoarece aceștia acționează și în nume european. Acest drept nu poate fi restricționat de nimeni.

Sursa articol

Sursa: G4Media