Uniunea Europeană adoptă o nouă lege anticorupție, cu pedepse mai mari și armonizare legislativă

Consiliul Uniunii Europene a aprobat o nouă directivă menită să consolideze lupta împotriva corupției în toate statele membre. Această inițiativă vizează armonizarea definițiilor infracțiunilor de corupție, stabilind totodată niveluri minime comune de sancțiuni pentru persoane fizice și juridice. Scopul principal este de a eficientiza prevenirea, investigarea și urmărirea penală a faptelor de corupție, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Principalele modificări legislative

Noua directivă înlocuiește două instrumente europene mai vechi. Este vorba despre legea din 2003 privind corupția în sectorul privat și convenția din 1997 referitoare la corupția care implică funcționari ai Uniunii Europene și ai statelor membre. Textul actualizat reprezintă o modernizare a cadrului legislativ european anticorupție. Se urmărește reducerea diferențelor semnificative dintre sistemele naționale în ceea ce privește definițiile și tratamentul juridic al acestor fapte.

Principalele infracțiuni vizate de directivă includ mita în sectorul public și privat. Sunt incluse, de asemenea, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea rezultată din fapte de corupție, disimularea și anumite încălcări grave ale exercitării ilegale a funcției publice. Directiva extinde cadrul comun european dincolo de mită, acoperind o paletă mai largă de fapte asociate corupției.

Sancțiuni și prevenție

În ceea ce privește sancțiunile, directiva impune statelor membre să prevadă niveluri minime comune. Pentru persoanele fizice, infractorii riscă pedepse cu închisoarea între trei și cinci ani, în funcție de infracțiune. Pentru persoanele juridice, noul cadru introduce o dublă scală de sancționare. Companiile pot primi amenzi între 3% și 5% din cifra lor de afaceri globală sau sume fixe între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de gravitate.

Un accent important se pune pe prevenție. Statele membre vor trebui să instituie organisme specializate pentru prevenirea corupției și pentru creșterea gradului de conștientizare publică. Obiectivul declarat este de a crea o cultură a integrității. Directiva nu este concepută doar ca instrument de drept penal, ci și ca o măsură de politică publică administrativă și de guvernanță. Se dorește reducerea riscurilor de corupție înainte ca acestea să se transforme în dosare penale.

Textul adoptat subliniază importanța respectării Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC). Considerată cel mai cuprinzător instrument juridic internațional în domeniu, UNCAC este incorporat în noua directivă. În acest fel, se realizează o aliniere a normelor europene la obligațiile internaționale deja asumate.

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională. Pentru dispozițiile privind evaluările de risc și strategiile naționale se aplică un termen mai lung, de 36 de luni.