Tricotilomania, o tulburare care afectează milioane de oameni la nivel global, se manifestă prin smulgerea compulsivă a părului, ducând adesea la probleme de ordin psihologic și fizic. Persoanele afectate simt o tensiune crescută înainte de a smulge părul și o ușurare sau plăcere în timpul sau după această acțiune compulsivă. Din păcate, diagnosticarea și tratamentul pot fi dificile, iar mulți dintre cei afectați nu caută ajutor.
Cauzele complexe ale tricotilomaniei
Cauzele exacte ale tricotilomaniei nu sunt pe deplin înțelese, însă cercetătorii consideră că este rezultatul unei combinații de factori genetici, neurologici și de mediu. Studiile sugerează o legătură cu tulburările de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală. Anumiți factori de risc, cum ar fi traumatismele sau stresul prelungit, pot crește probabilitatea dezvoltării acestei afecțiuni. De asemenea, predispoziția genetică joacă un rol important, cu o incidență mai mare în rândul persoanelor cu rude care suferă de aceeași tulburare.
Stresul, plictiseala sau frustrarea pot fi factori declanșatori. Persoanele cu tricotilomanie pot smulge părul din scalp, sprâncene, gene sau alte zone ale corpului. Comportamentul poate fi conștient sau inconștient. Unii se concentrează pe acțiune, în timp ce alții o fac automat, fără să realizeze.
Simptome și diagnostic
Simptomul principal al tricotilomaniei este, evident, smulgerea repetată a părului, ducând la pierdere vizibilă. Zonele afectate pot prezenta pete de calviție, iar pielea capului poate fi iritată și sensibilă. Alte simptome pot include tensiune crescută înainte de smulgere, sentimente de plăcere sau ușurare după smulgere, și încercări repetate de a reduce sau opri acest comportament.
Diagnosticul este stabilit de obicei de un medic sau un specialist în sănătate mintală, pe baza unui istoric al simptomelor și a unei examinări fizice. Este important să se excludă alte afecțiuni care pot provoca căderea părului, cum ar fi alopecie areata sau infecții fungice.
Opțiuni de tratament disponibile
Tratamentul pentru tricotilomanie vizează gestionarea simptomelor și abordarea factorilor declanșatori. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este adesea utilizată, în special tehnica de inversare a obiceiurilor, care ajută pacientul să recunoască și să schimbe comportamentele legate de smulgerea părului. Medicamentele, cum ar fi antidepresivele sau anxioliticele, pot fi prescrise pentru a gestiona anxietatea sau depresia asociate.
În unele cazuri, pot fi recomandate alte terapii, cum ar fi terapia de grup sau terapia de familie, pentru a oferi suport social și a îmbunătăți relațiile interpersonale. În plus, pot fi utilizate metode de gestionare a stresului, cum ar fi meditația sau exercițiile de relaxare. Scopul tratamentului este de a ajuta persoanele afectate să dezvolte strategii eficiente pentru a controla impulsul de a smulge părul și a gestiona emoțiile asociate.
Potrivit ultimelor date, în România, numărul persoanelor diagnosticate cu tricotilomanie a crescut cu 15% în ultimul an, ceea ce indică o nevoie tot mai mare de informare și acces la servicii specializate de sănătate mintală.
Sursa: Csid.ro

Fii primul care comentează