Conform Descopera: Rutina zilnică predictibilă poate fi un aliat surprinzător în lupta împotriva durerii cronice, depresiei și a efectelor nocive ale unui somn agitat, sugerează un studiu recent al Universității din Missouri. Cercetătorii au analizat cum regularitatea activităților zilnice, nu doar calitatea somnului, influențează sănătatea fizică și emoțională, ajutând organismul să-și mențină ritmurile interne.

Studiul a implicat 67 de adulți cu o vârstă medie de peste 68 de ani. Dintre aceștia, o parte suferea de insomnie, în timp ce restul beneficiau de un somn odihnitor. Participanții au ținut un jurnal detaliat timp de o săptămână, înregistrând orele la care se trezeau, primele interacțiuni sociale, începerea activităților principale (muncă sau altele), ora cinei și ora de culcare. Pe lângă acestea, au raportat nivelul durerii resimțite, simptomele depresive și indicele de masă corporală (IMC).

Consecvența zilnică, un semnal pentru ceasul biologic

Pentru a măsura cât de consecventă era rutina, o activitate era considerată regulată dacă se desfășura cu o variație maximă de 45 de minute față de ora obișnuită. Așa cum era de așteptat, participanții care sufereau de insomnie au raportat un disconfort fizic mai mare și simptome depresive accentuate.

Cu toate acestea, rezultatele au arătat că participanții cu un program zilnic mai stabil, adică activitățile desfășurate la ore previzibile, au experimentat mai puțină durere și au prezentat mai puține semne de depresie. Mai mult, aceștia aveau un IMC mai scăzut, indiferent dacă se confruntau sau nu cu probleme de somn. Chiar și persoanele cu insomnie, deși resimțeau durere, au reușit să-și mențină un ritm zilnic la fel de consecvent ca grupul care dormea bine, demonstrând că stabilitatea programului poate fi păstrată chiar și în prezența tulburărilor de somn.

Impactul „decalajului orar social” asupra organismului

Activitățile care se repetă la ore fixe acționează ca niște semnale esențiale pentru sistemul circadian, rețeaua internă de ceasuri biologice care reglează ciclul somn-veghe, starea de alertă, dispoziția și metabolismul. Deși lumina joacă un rol crucial în sincronizarea acestui sistem, mesele regulate, exercițiul fizic și interacțiunile sociale contribuie, de asemenea, la întărirea tiparului circadiar.

Un factor perturbator major identificat este „decalajul orar social”. Acesta apare atunci când programul unei persoane diferă semnificativ între zilele lucrătoare și weekend. De exemplu, trezitul mult mai târziu sâmbăta și duminica poate crea iluzia recuperării somnului, dar modificarea repetată a orelor de somn duce, de fapt, la o decronizare a ceasului biologic intern. Cercetătorii subliniază importanța abordării sănătății dintr-o perspectivă holistică, pe parcursul celor 24 de ore ale zilei, și nu doar prin prisma momentelor în care suntem activi.

Rezultatele acestui studiu, publicate în Journal of Behavioral Medicine, arată că implementarea unei rutine zilnice stabile ar putea fi o strategie eficientă și accesibilă pentru ameliorarea durerii și a stărilor depresive, contribuind la un echilibru general al sănătății.

Sursa: Descopera