Conform Gândul: Aproape 6 miliarde de euro din contractul european pentru securitate vor ajunge la gigantul german Rheinmetall, în timp ce industria românească de armament se confruntă cu dificultăți, iar angajații din companiile de stat sunt adesea neplătiți. Aceste fonduri, parte a programului „Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) – 2026-2030”, ridică semne de întrebare privind transparența și beneficiile pentru economia locală, mai ales că gigantul german, cândva amenințat de faliment, acum angajează masiv.

Controverse și beneficii economice

Programul SAFE, în valoare de 17 miliarde de euro, a trecut rapid prin Parlament, generând critici din cauza lipsei unei dezbateri ample și a transparenței reduse. Autoritățile nu au explicat clar dobânzile aferente împrumuturilor de miliarde de euro, care vor fi rambursate de generațiile viitoare, și nici necesitatea unor achiziții masive de armament, percepute de unii specialiști ca fiind deja depășite tehnic.

S-a solicitat chiar intervenția procurorilor pentru a verifica procedurile de achiziție. Gigantul german Rheinmetall se află în centrul acestor controverse. Germania, deși nu a aprobat explicit acest program finanțat european pe 45 de ani, beneficiază direct prin crearea a mii de locuri de muncă la Rheinmetall, companie care trebuie să onoreze contractele inclusiv cu România.

În acest context, strategii greșite ale Armatei în materie de achiziții și dosarele de corupție din acest domeniu revin în atenția publică. În timp ce 5,6 miliarde de euro hrănesc economia germană, angajații români din industria de apărare se confruntă cu salarii mici, întârzieri la plata lor și lipsa contractelor. Spre comparație, Polonia, cu un contract SAFE similar, va dezvolta 10.000 de firme locale pentru producția de armament.

Rheinmetall, în plină expansiune

Gigantul german Rheinmetall își intensifică activitatea, angajând circa 10.000 de oameni anual pentru a face față cererii crescute de armament, alimentată și de contractele obținute prin SAFE. CEO-ul companiei, Armin Papperger, a declarat că în al doilea trimestru au primit peste 160.000 de aplicații în urma anunțurilor de recrutare. Această strategie agresivă de angajare vine pe fondul unei piețe a muncii din Germania afectate de o criză economică severă și concedieri colective.

Portofoliul de comenzi al Rheinmetall a atins 80,4 miliarde de euro la finalul celui de-al doilea trimestru, marcând o creștere de 44% față de anul precedent. Compania își propune extinderea infrastructurii și securizarea lanțurilor de aprovizionare. Veniturile din al doilea trimestru au crescut cu aproape 70%, ajungând la 3,29 miliarde de euro, iar profitul operațional s-a dublat, ajungând la 562 milioane de euro.

Industria locală de apărare, în declin

Situația din industria locală de apărare este critică, în contrast cu expansiunea din Germania. Jurnalistul Doru Bușcu consideră că alocarea fondurilor prin SAFE a fost „greșită, pripită, politică și interesată”. El susține că o mare parte din contractele atribuite Franței și Germaniei puteau fi realizate în țară, contribuind la PIB-ul național. „Lucrurile grele, brute, simple, pot fi făcute aici,” a afirmat Bușcu, subliniind potențialul neexploatat al industriei românești.

Lipsa de grijă pentru personalul din producția de armament este exemplificată de protestele recente. Peste 200 de muncitori de la fabrica Carfil Brașov au oprit lucrul din cauza întârzierilor salariale de peste 10 zile, iar angajații de la Fabrica de pulberi Făgăraș au declanșat de asemenea greve spontane. Reprezentanții fabricilor invocă lipsa comenzilor și dificultățile în circuitul financiar pentru produsele militare, precum și verificările de la oficiul de combatere a spălării banilor.

La Fabrica de Arme Cugir, angajații reclamă lipsa comenzilor și nivelul salariilor, mulți primind salariul minim pe economie. Sindicaliștii amenință cu greva generală dacă revendicările lor, inclusiv majorări salariale și acordarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, nu sunt soluționate. Acest conflict dintre angajați și conducere datează de ani de zile, pe fondul eșecului negocierilor. Fabrica de Arme Cugir, o uzină de stat cu o istorie îndelungată, joacă un rol important în industria națională de apărare.

Sursa: Gândul