Conform Gândul: Lipsa comunicării intenționate în situații de criză, explicată de un analist militar

Autoritățile române evită, în mod intenționat, să comunice clar cu publicul în situații de criză, inclusiv în caz de dezastru sau conflict, menținând astfel o „libertate de acțiune” pentru a lua decizii fără a oferi explicații cetățenilor, susține analistul militar Hari Bucur-Marcu. Aceste afirmații au fost făcute în cadrul emisiunii „Subiectul zilei”, moderată de Răzvan Dumitrescu, unde analistul a evidențiat discrepanța dintre dreptul constituțional la informare și practica guvernamentală.

„Noi nu avem comunicare de criză, noi nu avem comunicare de război, comunicare de dezastru natural sau făcut de mâna omului, de niciun fel”, a declarat Hari Bucur-Marcu. El a subliniat lipsa unor centre de informare dedicate sau a unor strategii clare, prin care publicul să poată accesa informații relevante și să poată adresa întrebări.

Articolul 31 din Constituția României garantează dreptul cetățenilor la informație și impune autorităților publice, incluzând Parlamentul, Președinția, Guvernul și autoritatea judecătorească, obligația de a informa publicul cu privire la aspectele de interes public și personal. „Ei bine, nu o fac. De ce? Pentru că așa își păstrează liberul arbitru. Pot lua decizii în numele nostru, pentru că noi i-am pus acolo, fără să ne spună nouă. Întotdeauna o fac cu intenție”, a explicat analistul.

Dezvoltarea sistemului de informare publică, o așteptare neîmplinită

Hari Bucur-Marcu și-a amintit de implicarea sa în organizarea primului exercițiu NATO în România, în 1995. La acel moment, a solicitat Alianței Nord-Atlantice să contribuie cu un centru de informare, pentru ca și cetățenii români să poată înțelege mai bine mecanismele de comunicare în situații de criză.

Analistul militar și-a exprimat dezamăgirea față de evoluția sistemului de informare publică, considerând că, la zece ani după aderarea României la NATO, lucrurile ar fi trebuit să fie mult mai bine puse la punct. „Mă așteptam ca, în 10 ani mai târziu, după ce am intrat în NATO, lucrurile să fie ca unse”, a afirmat el, referindu-se la lipsa unui flux informațional eficient și transparent.

Incidentul cu drona deasupra Bulgariei ridică noi semne de întrebare

Un incident recent, care a avut loc sâmbătă dimineață, 8 august, a adăugat noi dimensiuni discuției despre securitatea spațiului aerian și comunicarea în situații de urgență. O dronă a pătruns în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România și a explodat la aproximativ 100 de metri de graniță, în apropierea localității Kardam.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că drona nu a fost detectată de sistemele radar nici în spațiul românesc, nici în cel bulgar, explozia având loc în jurul orei 08:10. Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a transmis, la rândul său, că sistemele sale de supraveghere radar nu au înregistrat prezența vreunui vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian național către Bulgaria.

MApN a precizat că, anterior exploziei, nu au fost semnalate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie spre teritoriul bulgar. În urma acestui incident, Bulgaria a anunțat mutarea personalului și echipamentelor anti-dronă de la granița cu Turcia la frontiera cu România, consolidând și acoperirea radar. Ambasadoarea Ucrainei la Sofia, Olesya Ilashchuk, a declarat că țara sa nu a direcționat intenționat drona respectivă către Bulgaria.

Sursa: Gândul