Keir Starmer, premierul Marii Britanii, pregătește o schimbare majoră în relația cu Uniunea Europeană, printr-un proiect de lege ce ar putea provoca dezbateri aprinse la Londra. Planul, care vizează o ”aliniere dinamică” cu reglementările europene, riscă să limiteze rolul Parlamentului în adoptarea anumitor reguli și să stârnească critici legate de o posibilă ”reintegrare pe ascuns” în UE.

Guvernul britanic dorește să adopte rapid noi reguli ale pieței unice, dacă acestea sunt considerate în interes național. Proiectul de lege prevede utilizarea așa-numitelor ”puteri Henry VIII”, care permit miniștrilor să adopte legislație secundară fără o examinare completă în Parlament. Aceste puteri au fost inspirate dintr-o lege din 1539, care îi permitea monarhului să guverneze prin decret.

Rolul Parlamentului, sub semnul întrebării

Parlamentul va avea posibilitatea de a aproba sau respinge legislația secundară, dar nu o poate modifica. Aceasta înseamnă că deputații ar putea valida rapid noile acorduri, fără dezbateri detaliate. Un eventual vot de blocare ar putea tensiona relațiile cu UE. Introducerea acestor puteri extinse riscă să aducă guvernul în conflict cu partidele de opoziție.

O sursă a declarat că Parlamentul va avea un rol în noile acorduri și în aplicarea noilor legi europene. Totuși, criticii avertizează că modificările reglementărilor britanice ar trebui dezbătute în Parlament și decise de politicieni. Pericolul, spun aceștia, este o integrare pe ascuns.

Argumentele guvernului și impactul Brexit

Miniștrii susțin că proiectul de lege va reduce birocrația și costurile pentru companii, facilitând implementarea rapidă a acordurilor în domenii precum alimentele, industria auto sau schimbul de informații privind securitatea și migrația. Disputele vor fi soluționate de un tribunal independent, nu de o instanță a UE. Guvernul se pregătește și pentru confruntări politice cu susținătorii unui Brexit dur.

Guvernul Starmer încearcă să îmbunătățească relațiile cu UE, principalul partener comercial al Marii Britanii. Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară estimează că Brexitul va reduce productivitatea pe termen lung cu 4% și comerțul cu 15%. ”UE este cea mai mare piață a noastră – aproape jumătate din comerțul total al Marii Britanii a fost cu UE în 2024”, a declarat o sursă.

Contextul politic și reacțiile

Conservatorii au cerut ca orice acord final cu UE să fie supus unei analize parlamentare complete, în timp ce liberal-democrații vor să forțeze o poziționare clară a parlamentarilor laburiști. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că detaliile legislației vor fi prezentate în curând. Tot acesta a menționat că Parlamentul își va îndeplini pe deplin rolul constituțional de analiză și dezbatere.

Andrew Griffith, secretarul din umbră pentru afaceri, a criticat dur planul. El a afirmat că reducerea Parlamentului la rolul de spectator, în timp ce Bruxelles stabilește regulile, este exact ceea ce britanicii au respins. Proiectul de lege urmează să fie prezentat în Parlament înainte de vară.

Sursa: Digi24