Sindicaliștii BNS demarează un protest împotriva măsurilor de austeritate, îndreptându-se în marș spre Parlament.

„Protestul are loc în contextul unei situații economice și sociale tot mai dificile pentru angajați. Sub sloganul «Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!», BNS solicită măsuri imediate pentru a stopa declinul puterii de cumpărare și a îmbunătăți viața lucrătorilor. Este esențial să reacționăm unitari la scăderea puterii de cumpărare și la politicile nefavorabile adoptate de conducători. Angajații sunt din nou cei sacrificați — deși muncim mai mult, devenim tot mai săraci! Sărăcirea populației a fost adoptată ca politică de stat”, au mai declarat sindicaliștii.

Revendicările sindicaliștilor

1. Oprirea politicilor guvernamentale ce contribuie la inflație și protejarea veniturilor angajaților.

„Liberalizarea prețului la energie și creșterea TVA au dus la o inflație anuală de 9,9%, mai ridicată decât în anul de criză 2010. De la 2022 până în august 2025, creșterea prețurilor a fost de 46,2%. BNS cere măsuri specifice pentru reducerea inflației și totodată sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populației”, au precizat sindicaliștii.

2. Majorarea salariului minim pe economie.

„În condițiile în care inflația persistă în România, iar măsurile de austeritate planificate pentru 2026 (creșterea impozitelor și o nouă lovitură pentru puterea de cumpărare prin liberalizarea prețurilor gazelor naturale) vor duce la confirmarea politicilor guvernamentale inflaționiste, puterea de cumpărare va fi afectată, în primul rând, pentru cei mai vulnerabili angajați (peste 1,8 milioane de persoane)”, se menționează în comunicatul BNS.

Sindicaliștii subliniază că înghețarea salariului minim ar înseamna o scădere semnificativă a puterii de cumpărare în 2026. Practic, puterea de cumpărare a salariului minim la finalul anului 2026 ar putea fi mai mică decât în 2024.

„BNS solicită aplicarea legislației în vigoare și majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul și în acord cu evoluția productivității muncii. De asemenea, BNS solicită reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei și introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați – 1,1 și pentru cei cu studii superioare – 1,5 – ceea ce ar duce la salariul minim pentru angajații calificați – 4×757 lei și salariul minim pentru cei cu studii superioare – 6488 lei”, se arată în comunicatul sindical.

3. Negocieri colective reale și extinse.

Negocierea colectivă este adesea blocată sau formală în majoritatea sectoarelor. Fără contracte colective puternice, angajații nu au protecție împotriva inflației și abuzurilor angajatorilor.

„BNS cere extinderea negocierilor colective la nivel sectorial și respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, solicită eliminarea restricțiilor legale privind negocierile colective în instituțiile publice și la companiile de stat, precum și a tuturor dispozițiilor legale ce afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă existente”, au transmis sindicaliștii.

4. Stoparea reformelor ce implică reduceri de salarii și posturi în sectorul bugetar.

Este necesară transparența în dezbaterile cu partenerii sociali în legătură cu reorganizările, precum și stabilirea unor criterii clare și transparente de evaluare pentru angajații din sectorul public.

„Aceste criterii ar trebui să fie stabilite împreună cu organizațiile sindicale din instituțiile respective, având în vedere competența și pregătirea profesională a angajaților, calitatea și profesionalismul acestora. Vrem un „NU” clar epurărilor bazate pe criterii politice, anticipate în urma procesului de restructurare în sectorul public”, se precizează în comunicat.

5. Reducerea fiscalității pe muncă și conferirea unei importanțe prioritare combaterii evaziunii fiscale de către Guvern.

„România are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – impozitele și contribuțiile reprezintă peste 43% din costul muncii. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală și accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră arată că până la 800.000 de români lucrează în informalitate. BNS solicită o reformă reală a taxării muncii prin scăderea contribuțiilor sociale și protejarea veniturilor reduse. De asemenea, BNS cere ca lupta împotriva evaziunii fiscale să devină o prioritate zero pentru Guvern”, a declarat BNS.

6. Implementarea unui program amplu de investiții publice care să utilizeze eficient resursele financiare naționale și europene pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură, industrie alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură.

Se impune adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să sprijine investițiile în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria automobilelor, apărare, navală etc.).

Guvernul a adoptat două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului și pregătește reforma administrației, care ar implica disponibilizări în sectorul public.

Măsurile deja implementate au dus la creșterea TVA-ului, la majorarea accizelor și la impunerea contribuției de sănătate pentru diverse categorii de persoane anterior scutite.

De asemenea, autoritățile iau în considerare înghețarea salariului minim pentru anul următor.