Conform Libertatea: Adormirea Maicii Domnului, o sărbătoare dublă în calendarul ortodox

Creștinii ortodocși sărbătoresc în calendarul din 2025, de două ori pe Fecioara Maria. Pe 15 august este prăznuită Adormirea Maicii Domnului, iar pe 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului. Această dublă cinstire subliniază importanța centrală a Maicii Domnului în spiritualitatea creștină.

Tradiții și semnificații ale Adormirii Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și ca Sfânta Maria Mare, Sântămaria sau Uspenia, nu se regăsește în Sfintele Evanghelii, ci este o sărbătoare bazată pe Tradiția Bisericii. Conform acestei tradiții, Fecioara Maria ar fi mai trăit 11 ani după Înălțarea Mântuitorului. Îngerul Gavriil i-ar fi vestit mutarea din această viață, spunându-i: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare”.

După ce și-a cerut iertăciune de la toți, Maica Domnului și-a dat duhul. Se spune că Domnul Însuși a coborât din ceruri pentru a primi sufletul ei. În acel moment, au avut loc mai multe minuni, precum deschiderea ochilor orbilor și vindecarea bolnavilor. Trupul ei nu a rămas în mormânt, ci a fost ridicat la cer de către Fiul său. Acest eveniment este văzut ca o confirmare a neprihănirii sale. Sfinții Apostoli au fost aduși de Duhul Sfânt pentru a-și lua rămas bun, cu excepția Sfântului Apostol Toma, care a ajuns la mormânt după trei zile și l-a găsit gol.

Adormirea Maicii Domnului este considerată cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, cu mărturii din secolul al V-lea, după ce cultul ei a cunoscut o dezvoltare importantă, mai ales după Sinodul al IV-lea Ecumenic. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul. Sărbătoarea a fost generalizată în Răsărit în timpul împăratului bizantin Mauriciu și în Apus de către Papa Teodor I. Pentru mulți teologi, Adormirea Maicii Domnului este „Paștele verii”, fiind cea mai importantă sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu.

Ziua Marinei și tradiții populare

Pe 15 august, pe lângă semnificația religioasă, este sărbătorită și Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind considerată patroana spirituală a marinarilor. Sărbătoarea îmbină tradițiile religioase cu cele folclorice, fiind o zi în care se face pomană pentru cei trecuți în neființă. În porturile și orașele de la mare și Dunăre sunt organizate manifestări specifice.

Se consideră că ziua de 15 august este ultima zi a verii în care florile pot fi culese și folosite ca leac. Se crede că rugăciunile rostite în această zi, mai ales cele însoțite de post negru, pot alina necazurile și bolile. De asemenea, este interzisă tăierea părului în această zi, iar înflorirea trandafirilor anunță o toamnă blândă. O altă tradiție importantă este împărțirea strugurilor pentru sufletele celor plecați, alături de prune coapte și faguri de miere. Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, iar bărbații își înlocuiesc pălăriile cu căciuli. Se interzice scăldatul în râuri și dormitul pe prispă. Natura însăși pare să fie tristă, iarba nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească, interpretate ca semne ale regretului naturii pentru plecarea Fecioarei Maria.

Acatistul Maicii Domnului – rugăciune de alinare

Textul articolului include Acatistul Maicii Domnului, o rugăciune specifică atribuită icoanei „Bucuria tuturor celor necăjiți”. Acest acatist este o colecție de imnuri și rugăciuni adresate Maicii Domnului pentru ajutor, mângâiere și protecție în fața necazurilor, bolilor și ispitelor. El subliniază rolul Maicii Domnului ca mijlocitoare, ocrotitoare și sursă de speranță pentru credincioși. Articolul mai oferă și rugăciuni suplimentare către Maica Domnului, menite să aducă alinare și binecuvântare.

Sursa: Libertatea