Prelungirea conflictului din Iran și efectele sale: România, la răscruce

Scumpirea petrolului, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, începe să-și facă simțită prezența în economia românească. Un studiu realizat de specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, un proiect de cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, arată că impactul se resimte nu doar prin facturi mai mari la energie, ci și printr-un efect de domino care ar putea afecta creșterea economică. Analiza subliniază riscurile asociate cu acest context geopolitic instabil.

Creșterea prețurilor și efectele economice

Creșterea prețului petrolului, alimentată de escaladarea conflictului din Iran, are consecințe directe asupra puterii de cumpărare a populației. Consumul scade, iar economia riscă să încetinească. Un alt efect este legat de partenerii comerciali ai României, în special zona euro. Scăderea economică în aceste țări are un impact negativ și asupra economiei locale.

Un element important este și incertitudinea economică. Companiile și populația sunt mai precaute, amânând investiții și cheltuieli, ceea ce amplifică efectul negativ asupra creșterii economice. Specialiștii fac o paralelă cu criza din 2022, de la începutul războiului din Ucraina, pentru a evalua magnitudinea actualei crize energetice.

Paralelă cu criza din 2022 și amplificarea riscurilor

La debutul conflictului Rusia-Ucraina, în februarie 2022, prețul petrolului Brent era de 96,84 USD/baril, ajungând o lună mai târziu la 119,03 USD/baril. În schimb, în cazul conflictului SUA/Israel-Iran, dinamica a fost mai accentuată. Prețul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril, pe 28 februarie 2026, la 115,86 USD/baril după o lună. Cotația TTF a gazului natural a urmat și ea o curbă ascendentă.

În 2022, criza prețului gazelor naturale s-a acutizat abia după câteva luni, iar un scenariu similar s-ar putea repeta, dacă războiul iranian escaladează și se prelungește. Perturbarea cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz este de aproximativ 15 până la 20 de ori mai mare decât impactul observat în primele luni ale războiului din Ucraina, ceea ce o transformă într-o amenințare directă pentru disponibilitatea globală a petrolului.

Măsuri de atenuare și perspective viitoare

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA consideră că plafonarea prețurilor la carburanți este doar o soluție pe termen scurt, cu posibile dezechilibre. Pe termen lung, rolul guvernului este să se asigure că politicile nu accentuează dezechilibrele bugetare.

Potrivit studiului, fiecare creștere de 10% a prețului barilului de petrol Brent poate adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România. Soluționarea conflictului din Iran ar putea stabiliza piețele energetice în una sau două luni. Cu toate acestea, precedentul creat de tensiunile geopolitice și riscul reizbucnirii conflictului ar putea continua să influențeze evoluția piețelor energetice.