Presiunea costurilor pune la încercare retailul alimentar european

Creșterea cheltuielilor și scăderea volumelor de vânzări reprezintă principalele provocări pentru companiile de retail alimentar din Europa, conform unui raport recent. Cheltuielile generale ale acestor companii, inclusiv cele cu vânzarea și administrarea, au atins cote maxime, cu un procent de 19,7% din veniturile totale în 2026, comparativ cu 18,1% în urmă cu un deceniu. Această tendință impune o analiză atentă a modului în care pot fi menținute profitabilitatea și competitivitatea.

Factori care influențează costurile

Creșterea costurilor este determinată de o serie de factori, printre care inflația costurilor cu forța de muncă, majorarea prețurilor la energie și o revenire a inflației la nivelul veniturilor. „Asistăm, de fapt, la acumularea mai multor efecte diferite”, explică Alexandre Kleis, partener McKinsey Zurich. Această situație creează un nou nivel de bază pentru retaileri alimentari, iar cei care vor reuși să gestioneze eficient costurile vor avea un avantaj.

În paralel, se observă o scădere a volumelor vândute. Se estimează că retailul alimentar modern din Europa va crește cu doar 0,2% anual până în 2030. Această creștere va varia în funcție de regiune, cu cele mai mari creșteri în Europa de Sud (0,5%) și Europa de Nord (0,4%), în timp ce Europa de Est, inclusiv România, se așteaptă la o scădere de 0,3% anual. Un alt factor important este creșterea segmentului de food service, care oferă preparate gata de consum în afara retailului alimentar.

Magazinele cu cele mai bune perspective

Studiul analizează și evoluția diferitelor tipuri de magazine și servicii. Se preconizează o creștere semnificativă pentru discounteri (5%), retail media (20%), comerțul online (6,8%) și mărcile private (4,4%). În contrast, hypermarketurile vor avea o creștere mai modestă (1,1%), în timp ce magazinele alimentare vor înregistra creșteri de 1-2% pe segmentul non-food. Micii retaileri vor avea o creștere de aproximativ 2,5%.

Conform analizei, „toate aceste patru zone generează sau captează o pondere mai mare din creșterea sectorului”. Acest lucru indică faptul că retailerii ar trebui să își concentreze atenția și investițiile în aceste zone. În același timp, unele segmente, precum hipermarketurile, non-food în anumite canale și segmentul de preț mediu, ar putea înregistra un declin structural.

Potrivit datelor, în România, ca parte a Europei Centrale și de Est, se estimează o scădere anuală de 0,3% pe piața de retail alimentar.