Conform Playtech.ro: Grijile financiare, un factor de risc pentru sănătatea creierului

Nenorocirea poate fi profundă: dificultățile financiare persistente nu afectează doar portofelul, ci și creierul, amplificând riscul de declin cognitiv. Un nou studiu arată că bărbații, persoanele cu traume în copilărie și purtătorii variantei genetice APOE-ε4 sunt deosebit de vulnerabili în fața impactului negativ al stresului financiar asupra funcțiilor cerebrale. Această variantă genetică este deja cunoscută pentru asocierea cu un risc crescut de Alzheimer, însă prezența sa nu garantează apariția bolii.

Diferențe de gen și impactul stresului pe termen lung

Bărbații care s-au confruntat constant cu probleme financiare au înregistrat performanțe cognitive mai slabe comparativ cu femeile aflate în situații economice similare. Cercetătorii sugerează că aceste diferențe ar putea fi explicate prin comportamente precum fumatul sau consumul de alcool, mai frecvente la bărbați. De asemenea, presiunea socială exercitată asupra bărbaților din generația născută în 1946, adesea principalii susținători ai familiilor, ar fi putut contribui la un stres cronic cu efecte asupra sănătății mintale.

Mecanismele prin care banii influențează creierul

Studiul evidențiază o legătură solidă între lipsa resurselor financiare și declinul cognitiv, chiar și după ajustarea pentru diverși factori. Una dintre explicațiile propuse de cercetători este legată de stresul cronic indus de grijile financiare. Acestea pot genera inflamație în organism, un proces asociat cu accelerarea îmbătrânirii cerebrale.

O altă cauză posibilă este suprasolicitarea cognitivă. Persoanele constant preocupate de gestionarea facturilor, datoriilor și cheltuielilor își consumă o mare parte din resursele mentale pentru a face față crizelor financiare. Acest lucru lasă mai puține resurse disponibile pentru sarcini cognitive complexe, precum planificarea, memorarea sau rezolvarea problemelor.

Se pare că există și un efect paradoxal, unde participanții cu dificultăți financiare cronice au înregistrat un declin mai lent într-un test de memorie între 53 și 69 de ani. Această constatare ar putea fi explicată prin faptul că aceștia au pierdut deja o parte semnificativă din capacitatea cognitivă până la prima evaluare, înregistrând astfel o scădere mai mică în perioada ulterioară.

Autorii studiului subliniază că reducerea sărăciei cronice ar putea aduce beneficii care depășesc simpla îmbunătățire a nivelului de trai. Sprijinul financiar și social ar putea juca un rol important în prevenirea declinului cognitiv și a unor forme de demență pe termen lung. Precaritatea financiară devine astfel nu doar o problemă economică, ci și o preocupare majoră de sănătate publică.

Sursa: Playtech.ro