România, codașă în UE la folosirea internetului pentru educație și informare

București – Un nou raport relevă diferențe semnificative între România și alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea internetului. În timp ce majoritatea europenilor accesează online informații despre produse și servicii, precum și informații medicale, românii preferă rețelele sociale, situându-se pe ultimele locuri în ceea ce privește utilizarea internetului în scopuri educaționale sau de informare.

Românii, dependenți de social media, dar reticenți la educație online

Conform datelor, doar 54% dintre români caută online informații despre produse și servicii, cel mai scăzut nivel după Bulgaria (47%). În comparație, în Olanda, 91% dintre oameni fac acest lucru. De asemenea, doar 43% dintre români caută informații despre sănătate, comparativ cu media europeană de 60%. Mai departe, procentul românilor care au urmat cursuri online sau au folosit materiale educaționale este de doar 11,8%, cel mai scăzut din Europa.

În același timp, România se evidențiază ca fiind printre țările cu cea mai mare participare la rețelele sociale, cu 80% dintre români activi pe aceste platforme, depășind media europeană de 67%. Românii folosesc intens și aplicațiile de mesagerie instantanee (72%) și apelurile video sau telefonice prin internet (78%). Comunicarea prin e-mail este însă mai puțin populară în România (46%), un procent mult sub media europeană de 82%.

Accesul la internet și implicațiile pentru viitor

Raportul subliniază importanța accesului la informație în societate, influențând deciziile de consum, sănătate și participarea civică. Diferențele observate între România și alte state europene ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de alfabetizare digitală și modul în care populația valorifică accesul la internet.

În timp ce Uniunea Europeană avansează, aproape o treime dintre utilizatori folosind instrumente de inteligență artificială generativă, România pare să rămână în urmă. Se observă o utilizare limitată a internetului pentru informare, educație sau decizii economice, ceea ce ar putea avea implicații pe termen lung pentru competitivitate și dezvoltare. În 2025, Danemarca (48%), Estonia (47%), Finlanda și Malta (ambele cu 46%) au raportat cele mai ridicate rate de persoane care au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă.

Un indicator cheie este utilizarea internetului pentru a găsi informații despre siguranța produselor, un domeniu în care doar 17% dintre români sunt interesați, comparativ cu o medie europeană de 36%.