Conform Cursdeguvernare.ro: România și Bulgaria, deși au pornit pe același drum al investițiilor în stocarea energiei, utilizând aceleași mecanisme europene de finanțare, au demonstrat abordări strategice diametral opuse, cu rezultate pe măsură. În timp ce Sofia a prioritizat masiv dezvoltarea capacităților de stocare, Bucureștiul s-a concentrat pe subvenționarea producției intermitente și a amânat investițiile în centrale pe gaz.

Strategii divergente în sectorul energetic

Bulgaria a alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) peste 600 de milioane de euro strict pentru stocarea energiei. Pe lângă această sumă, a mai investit suplimentar 1,2 miliarde de euro în același domeniu. Această strategie vizează crearea unei rețele solide de stocare, esențială pentru integrarea surselor regenerabile și asigurarea stabilității sistemului energetic.

Spre deosebire, România a utilizat fondurile europene predominant pentru a subvenționa construcția de parcuri fotovoltaice și eoliene. Deși aceste investiții contribuie la creșterea capacităților de producție din surse regenerabile, ele agravează problema intermitenței, necesitând soluții de stocare eficiente, care au fost neglijate. Totodată, proiectele necesare pentru centralele pe gaz, menite să compenseze fluctuațiile și să ofere flexibilitate sistemului, au înregistrat întârzieri semnificative.

Impactul asupra securității energetice

Diferența de abordare are consecințe directe asupra securității energetice a celor două țări. Capacitățile de stocare bine dezvoltate permit gestionarea eficientă a energiei produse din surse regenerabile, reducând dependența de combustibili fosili în perioadele de vârf de consum sau când producția eoliană și solară este scăzută. Bulgaria, prin investițiile sale, pare să construiască un sistem energetic mai robust și mai flexibil.

În România, accentul pus pe producția intermitentă, fără o infrastructură de stocare adecvată și fără centrale pe gaz la timp, creează vulnerabilități. Nevoia de importuri pentru echilibrarea sistemului în momentele critice poate crește, iar costurile energetice pot deveni mai volatile. Amânarea modernizării și extinderii centralelor pe gaz, un element cheie pentru tranziția energetică, subliniază o lipsă de viziune pe termen lung în gestionarea pieței energetice autohtone.

Perspectiva europeană și finanțările

Ambele țări au avut acces la aceleași instrumente de finanțare europene, inclusiv fonduri din PNRR. Modul diferit în care aceste resurse au fost direcționate reflectă prioritățile strategice naționale. Decizia Bulgariei de a aloca fonduri substanțiale stocării demonstrează o înțelegere a nevoilor sistemului energetic modern, în timp ce opțiunea României, deși orientată spre regenerabile, pare să fi neglijat un pilon esențial al tranziției: stocarea și flexibilitatea. Anul acesta, România continuă să fie dependentă de importuri pentru acoperirea consumului.

Sursa: Cursdeguvernare.ro