Conform Economistul.ro: Republica Moldova se numără printre țările exportatoare cu o expunere comercială potențial mai ridicată în cazul în care Uniunea Europeană ar înăspri, pe viitor, limitele admise pentru reziduurile celor mai periculoase pesticide. O analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene plasează Republica Moldova într-un grup de 16 state, unde exporturile către UE reprezintă o parte importantă din vânzările externe de produse agricole. Totuși, studiul subliniază că expunerea identificată este „potențială” și nu implică o restricționare automată a exporturilor sau o confirmare a prezenței acestor substanțe în produsele moldovenești.

Analiza europeană a pesticidelor interzise

Motivul acestei analize este principiul propus de Comisia Europeană, conform căruia substanțele pesticide interzise în UE din motive de sănătate sau mediu nu ar trebui să reapară pe piața europeană prin produsele importate. JRC examinează scenariul reducerii limitelor maxime de reziduuri ale acestor pesticide la limita de cuantificare, urmărind atât efectele asupra pieței interne a UE, cât și impactul asupra țărilor terțe.

Pentru evaluarea impactului, cercetătorii au analizat trei criterii: valoarea exporturilor către UE, ponderea pieței europene în totalul exporturilor unei țări și importanța acestor exporturi în raport cu producția agricolă națională. Pe baza acestor criterii, 30 de țări au fost identificate ca având diferite niveluri de expunere potențială.

Moldova, în grupul țărilor cu expunere relativă

Republica Moldova se regăsește în grupul de 16 țări unde exporturile către UE sunt relativ importante în vânzările externe de produse agricole analizate. În același grup se află și țări precum Maroc, Ucraina, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Columbia, Turcia și Brazilia. Această clasificare sugerează că un eventual impact al unor noi reglementări ar viza în principal producătorii și operatorii economici direct implicați în fluxurile comerciale respective, fără a afecta în aceeași măsură întregul sector agricol al țării. Studiul JRC nu cuantifică volumul concret de exporturi moldovenești care ar putea fi afectat, nici nu prezintă țara ca fiind automată pierzătoare a accesului pe piața europeană.

Importanța adaptării producătorilor

Expunerea potențială este calculată pe baza datelor privind detectările de substanțe vizate în importurile UE sau a informațiilor despre autorizarea acestor substanțe în țările exportatoare. Este important de subliniat că aceste date nu reflectă amploarea utilizării pesticidelor în fiecare țară sau pentru fiecare cultură în parte. Autorizarea unei substanțe într-o țară nu garantează utilizarea ei de către toți producătorii, la fel cum absența detectărilor în controalele europene nu infirmă complet posibilitatea utilizării acesteia. Prin urmare, rezultatele sunt considerate o identificare a expunerii potențiale, necesitând confirmări suplimentare.

Pentru Republica Moldova, un factor important este capacitatea de a găsi alte piețe pentru exporturile care ar putea deveni mai greu de comercializat în UE. Studiul indică faptul că țara ar putea întâmpina dificultăți în absorbția internă a volumelor redirecționate, similar cu Maroc și Columbia, din cauza unei piețe interne relativ mai mici în raport cu volumul exporturilor analizate. Totuși, JRC examinează și capacitatea de diversificare a destinațiilor comerciale, arătând că efectul final depinde de o combinație de factori: numărul piețelor disponibile, competitivitatea produselor și posibilitatea de a fi absorbite pe piața internă.

Redirecționarea exporturilor poate implica și costuri, inclusiv o posibilă vânzare la prețuri mai mici pe piețe alternative. Pentru exportatorii moldoveni, miza ar consta mai degrabă în costurile de conformare și capacitatea de adaptare la noile cerințe. Producătorii ar putea recurge la alternative acceptate de UE, modificarea momentului aplicării tratamentelor cu pesticide sau segregarea producției pentru diferite piețe. Studiul arată că diferența dintre efectele economice majore și cele neglijabile provine din capacitatea producătorilor de a-și adapta practicile.

Comisia Europeană nu a luat decizii concrete în urma publicării acestui studiu. Raportul este o etapă preliminară de evaluare a impactului economic, iar eventualele modificări ale reglementărilor ar fi precedate de o analiză de impact mai amplă. Pentru exportatorii moldoveni, concluzia actuală este una de expunere potențială. Importanța pieței europene face ca orice schimbare a standardelor să fie relevantă, dar amploarea efectelor va depinde de produsele vizate și de capacitatea fermierilor și exportatorilor de a se adapta.

În total, studiul JRC identifică 18 substanțe active periculoase, neaprobate în UE, cu limite de reziduuri peste limita de cuantificare, în legătură cu 235 de produse agricole din 86 de țări.

Actualele condiții de acces ale produselor moldovenești pe piața UE rămân neschimbate.

Sursa: Economistul.ro