Pavilionul României la Bienala de la Veneția se va deschide în mai 2026

România se pregătește să își prezinte artiștii la cea de-a 61-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia. Evenimentul, foarte așteptat de iubitorii de artă, va debuta pe 9 mai 2026. Artiștii Anca Benera și Arnold Estefan sunt cei care vor reprezenta țara cu proiectul lor intitulat „Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor”.

Un proiect vast dedicat Mării Negre

Proiectul expozițional, o instalație audiovizuală și sculpturală de mari dimensiuni, este conceput special pentru acest context. Lucrarea este curatoriată de Corina Oprea și Diana Marincu. Expoziția este descrisă ca o explorare profundă a Mării Negre, considerată un sistem ecologic și o configurație geopolitică. Artiștii explorează istoriile „scufundate” în adâncurile anoxice ale mării. Instalația promite să fie o orchestrație complexă în care sunetul, imaginea, sculptura și materialele de cercetare artistică se îmbină.

Evenimentul include o deschidere dedicată profesioniștilor și presei, programată pentru perioada 6-8 mai 2026. Vor avea loc un performance și două vernisaje, la Pavilionul României și la Nouă Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Publicul va putea vizita expoziția în perioada 9 mai – 22 noiembrie 2026, la locațiile stabilite.

Programul evenimentelor de deschidere

Deschiderea pentru profesioniști și presă va include un performance sonor susținut de Attila Faravelli, pe 6 mai, la ora 14:00, la Pavilionul României din Giardini della Biennale. Pe 7 mai, la ora 15:30, va avea loc vernisajul la același pavilion. Al doilea vernisaj este programat pentru 8 mai, la ora 18:00, la Nouă Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Palazzo Correr, Cannaregio.

Instalația artistică „Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor” promite o abordare curajoasă a istoriei, memoriei și cunoașterii legate de Marea Neagră. Proiectul explorează un vast bazin anoxic, unde timpul pare să se depună în straturi, păstrând în adâncuri „epave, sedimente și microorganisme acumulate de-a lungul secolelor”.