România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din Uniunea Europeană, potrivit unui reportaj apărut în The Guardian. Între 2023 și 2025, țara a înregistrat peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea în rândul sugarilor nevaccinați. În 2024, aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE au fost raportate în România, cu Italia pe locul doi, dar cu mult mai puține cazuri.
Scăderea alarmantă a ratei de vaccinare
Criza de rujeolă este direct legată de scăderea dramatică a ratei de vaccinare. Prima doză a vaccinului ROR este recomandată între 14 și 18 luni, dar rata de acoperire este încă sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, rata de administrare a celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național, ajungând chiar și la 20% în unele comunități.
Medicii avertizează că, fără o acțiune fermă, numărul de decese va continua să crească. Dr. Aurora Stanescu, epidemiolog la iINS, afirmă că este „o chestiune de securitate națională”. Acesta este un apel puternic pentru o intervenție rapidă.
Unii părinți se confruntă cu dificultăți majore în accesarea vaccinurilor. Casandra Stoica, al cărei copii au fost afectați de rujeolă, dorește să-și vaccineze toți copiii, dar condițiile precare de viață îngreunează participarea la consultații și respectarea programului de vaccinare. Gabriela Alexandrescu, directoarea națională a organizației Save the Children, subliniază că sărăcia, lipsa serviciilor medicale și lipsa de resurse a medicilor de familie sunt cauze structurale ale crizei.
Problemele sistemului de sănătate și ezitările părinților
Vaccinarea nu este obligatorie în România, iar responsabilitatea administrării vaccinurilor a fost transferată exclusiv medicilor de familie. Această măsură a dus la creșterea birocrației și a presiunii asupra unui sistem deja suprasolicitat. Asistentele medicale școlare nu mai au voie să administreze vaccinuri, ceea ce a redus și mai mult accesul la imunizare.
Dr. Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, consideră că blocajele structurale și dependența excesivă de medicii de familie încetinesc eforturile de vaccinare. Sistemul actual impune ca doar medicii de familie să primească rambursări pentru vaccinare, ceea ce descurajează ceilalți medici.
Pe lângă problemele sistemului, există și ezitări în rândul părinților. Ziarul The Guardian a intervievat șase mame care au ales să nu-și vaccineze copiii, invocând temeri legate de efectele secundare. Laura, o mamă în vârstă de 36 de ani, menționează teama de o posibilă legătură cu autismul. Nicoleta Dima, de asemenea, a amânat vaccinarea copilului său din cauza temerilor legate de reacțiile alergice.
Dr. Negrea propune soluții practice, precum centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de vaccinare la alți medici.
Ministrul Sănătății nu a comentat încă situația.
Sursa: G4Media

Fii primul care comentează