Banca Mondială își schimbă radical viziunea: Politica industrială revine în forță După trei decenii în care a criticat vehement intervenția statului în economie, Banca Mondială își schimbă radical discursul

Banca Mondială își schimbă radical viziunea: Politica industrială revine în forță

După trei decenii în care a criticat vehement intervenția statului în economie, Banca Mondială își schimbă radical discursul. Un nou raport al instituției arată că politica industrială, prin care guvernele influențează producția economică, este din nou considerată o strategie valoroasă. Decizia marchează o schimbare semnificativă de paradigmă, având în vedere trecutul Băncii, care a stigmatizat această abordare.

În 1993, Banca Mondială a publicat o evaluare critică a creșterii economice din Asia de Est, atribuind succesul intervențiilor guvernamentale un „eșec costisitor”. Indermit Gill, economistul-șef al Băncii, a recunoscut că această concluzie a condus la stigmatizarea politicii industriale, dar acum, analizând din nou dovezile, raportul actual oferă o perspectivă diferită. „Acele recomandări nu au rezistat trecerii timpului – astăzi au aceeași valoare practică ca o dischetă”, a spus Gill.

Recunoașterea succesului unor strategii trecute

Noul raport al Băncii Mondiale citează exemplul Coreei de Sud, unde intervențiile guvernamentale în anii ’70 au susținut dezvoltarea industriei grele și chimice, ducând la o creștere economică anuală de 3%. Acesta este un exemplu clar care contrazice tezele de acum trei decenii. De asemenea, raportul menționează că, în ciuda criticilor, multe economii nu au renunțat la politica industrială, China fiind un exemplu elocvent în perioada sa de creștere economică rapidă.

În prezent, chiar și economii puternice precum SUA au început să implementeze politici industriale. Banca Mondială subliniază că, în ultimii ani, cererea guvernelor pentru sfaturi privind utilizarea politicii industriale a crescut semnificativ. Aproximativ 80% dintre economiștii Băncii au fost solicitați de guvernele clienților pentru sprijin în acest sens. Raportul oferă îndrumări privind utilizarea a 15 instrumente de politică, avertizând, însă, că politica industrială nu este o soluție magică.

România, un exemplu concret

Printre exemplele de succes ale politicii industriale, Banca Mondială menționează România. Facilitățile fiscale oferite de guvern pentru inginerii informatici calificați au contribuit la transformarea țării într-un centru global pentru dezvoltarea de software. Acesta este un exemplu concret de cum pot fi direcționate resursele pentru a stimula anumite domenii.

Banca Mondială consideră că economiile dezvoltate au un avantaj în implementarea politicii industriale, datorită capacității administrative mai bune, piețelor mai mari și resurselor financiare mai consistente. Dar, paradoxal, economiile în curs de dezvoltare sunt cele mai active. În economiile cu venituri între 5.000 și 14.000 de dolari pe cap de locuitor, subvențiile acordate companiilor reprezintă, în medie, 4,2% din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

În ciuda schimbării de poziție a Băncii Mondiale, politica industrială are critici. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de exemplu, susține că astfel de politici pot genera diviziuni economice și pot genera corupție. Banca Mondială estimează că 183 de țări vizează creșterea a cel puțin unei industrii, țările sărace având în vedere, în medie, 13 industrii, mai mult decât dublul numărului din țările bogate.

Sursa: Știrile ProTV