Conform Financialintelligence.ro: România are potențialul de a deveni un actor important pe piața globală de infrastructură pentru inteligență artificială și centre de date, însă realizarea acestui obiectiv depinde crucial de investiții susținute în infrastructura energetică, precum și în educația și formarea competențelor digitale. Această perspectivă a fost prezentată de Dragoș C.-L. PREDA, Chief Business Development la Enginuity FZE (parte a GDE Group) și fost ministru secretar de stat pentru Telecomunicații, în cadrul Forumului România Digitală, organizat de Financial Intelligence.

Decalajul între tehnologie și pregătirea resurselor umane

Unul dintre obstacolele fundamentale identificate de Dragoș C.-L. PREDA în calea dezvoltării ecosistemului digital românesc este discrepanța între ritmul rapid de evoluție tehnologică și nivelul actual de pregătire a forței de muncă. Această situație se reflectă și în fenomenul tot mai prezent de „shadow AI”, unde angajații utilizează instrumente de inteligență artificială fără un cadru de reglementare adecvat, punând în pericol protecția datelor și securitatea informațiilor.

„Încercăm să îi tragem la răspundere pe angajați pentru utilizarea AI, dar nu îi educăm suficient cu privire la datele pe care le folosesc”, a explicat PREDA. „Vorbesc despre GDPR, despre securitate cibernetică, dar nu explicăm suficient ce se întâmplă atunci când documente ale companiei sunt încărcate în ChatGPT, Claude sau alte platforme. Mai ales în variantele gratuite, există riscul ca informațiile respective să devină accesibile în afara organizației. Totul pleacă de la educație și de la cultura utilizării responsabile a tehnologiei”.

Potențialul nevalorificat în industria dronelor și a centrelor de date

Dragoș C.-L. PREDA a atras atenția și asupra industriei dronelor, subliniind că România dispune de un număr limitat de companii care dezvoltă produse proprii și desfășoară activități consistente de cercetare și dezvoltare. „Sunt implicat în prezent în proiecte internaționale din domeniul apărării (DAC) și încerc să identific companii românești care să poată fi integrate în astfel de programe. Din păcate, în România doar asamblăm și nu prea dezvoltăm”, a afirmat el.

Aceeași constatare se aplică și în cazul infrastructurilor digitale strategice, inclusiv a centrelor de date. PREDA a pledat pentru o viziune extinsă asupra acestor facilități, nu doar ca infrastructură suverană deținută de stat, ci și ca infrastructură strategică ce poate fi dezvoltată în parteneriat cu sectorul privat. „Atât timp cât nu înțelegem avantajul strategic al unor astfel de investiții, vom continua să pierdem oportunități importante”, a subliniat PREDA.

Clarificări asupra conceptelor legate de inteligența artificială

În plus, Dragoș C.-L. PREDA a evidențiat faptul că dezbaterea publică despre inteligența artificială este adesea marcată de utilizarea greșită sau insuficient înțeleasă a unor termeni. „Toată lumea vorbește foarte simplu despre AI și de multe ori nici nu știm la ce ne referim. Se vorbește despre ASI – Artificial Super Intelligence – deși nu există încă și ține mai degrabă de science-fiction – pentru prezentul nostru. În realitate, discutăm despre ANI – Artificial Narrow Intelligence”, a precizat el.

PREDA a menționat și practica „vibe coding”, unde utilizatorii generează aplicații sau resurse software cu ajutorul unor aplicații, fără a înțelege în profunzime tehnologia din spate. „Mult prea puțini utilizează AI-ul pentru assisted engineering, acolo unde valoarea adăugată este cu adevărat semnificativă”, a adăugat el, avertizând totodată că transformările aduse de inteligența artificială vor avea un impact major și asupra pieței muncii, inclusiv în cadrul marilor companii tehnologice.

Sursa: Financialintelligence.ro