Conform Digi24: Criza energetică din România necesită soluții structurale, nu măsuri de propagandă sau apeluri superficiale la economie, susțin experții. Florin Negruțiu subliniază că țara are nevoie urgentă de noi capacități de producție și stocare a energiei, aspect neglijat timp de mulți ani. Claudiu Pândaru adaugă o perspectivă istorică, menționând că problemele infrastructurale majore, precum cea de la Piatra Frecăței–Bala, persistă nerezolvate de patru decenii, România având obiceiul de a interveni doar după ce situația escaladează.

Soluții structurale neglijate

Negruțiu este tranșant în privința abordărilor actuale, considerând că discuțiile pe platforme sociale precum TikTok sau simplele îndemnuri la economisire nu pot rezolva deficitele profunde ale sectorului energetic. El pune accentul pe necesitatea investițiilor masive în noi unități de producție, fie că vorbim de surse convenționale sau regenerabile, dar și pe dezvoltarea infrastructurii de stocare. Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru asigurarea independenței energetice și a unui consum stabil, la prețuri predictibile.

Lipsa investițiilor pe termen lung în sectorul energetic a dus la o vulnerabilitate accentuată, care se manifestă pregnant în perioadele de criză. Nevoia de a construi noi capacități de producție este o temă recurentă în dezbaterile publice, însă implementarea acestor proiecte a fost mult prea lentă. Această inacțiune pe fondul unei nevoi evidente a generat decalaje semnificative față de alte state europene.

Istoria problemelor nerezolvate

În paralel, Claudiu Pândaru atrage atenția asupra unor probleme cronice, emblematice pentru o abordare reactivă a decidenților. Exemplul punctat, legat de zona Piatra Frecăței–Bala, arată cum investițiile necesare și planificate de generații întregi rămân în stadiul de proiecte pe hârtie. Această tendință de a amâna soluționarea problemelor până la momentul în care ele devin critice generează costuri mult mai mari, atât financiare, cât și sociale.

Dacă aceste probleme ar fi abordate proactiv, în baza unor strategii clare și cu finanțări alocate consecvent, ar fi evitate numeroase crize. Sistemul energetic românesc, la fel ca alte sectoare vitale, suferă din cauza lipsei de viziune pe termen lung și a fragmentării deciziilor, ceea ce împiedică implementarea unor planuri coerente de dezvoltare și modernizare.

Nevoia de investiții în infrastructura energetică a fost semnalată în repetate rânduri de către experți. Aceștia au subliniat că România are nevoie de noi centrale electrice și de sisteme de stocare pentru a face față cererii tot mai mari și pentru a asigura flexibilitatea sistemului în fața fluctuațiilor specifice surselor regenerabile.

Impactul asupra consumatorului

Impactul acestor deficite se resimte direct în buzunarul consumatorilor. Prețurile volatile la energie, care pot fi influențate de penurii temporare sau de lipsa de capacitate de a acoperi vârfurile de consum, creează incertitudine economică. O strategie energetică solidă, bazată pe producție internă diversificată și pe stocare eficientă, ar contribui la stabilitatea prețurilor și la un nivel de siguranță energetică sporit.

Fără o reevaluare fundamentală a priorităților investiționale în sectorul energetic și fără o accelerare a proiectelor strategice, România riscă să rămână într-un ciclu perpetuu de crize și intervenții de urgență, cu costuri tot mai mari pentru economie și pentru cetățeni.

Dezbaterea privind securitatea energetică a României continuă pe fondul unor provocări structurale majore, iar experții insistă asupra necesității unor acțiuni concrete, orientate către consolidarea capacităților de producție și stocare.nn

Sursa: Digi24