România, lider incontestabil în inflația europeană la începutul lui 2026

România se confruntă cu o situație economică dificilă la începutul anului 2026, marcând o creștere alarmantă a inflației și o scădere a puterii de cumpărare. Datele economice arată o deteriorare generală a indicatorilor esențiali pentru nivelul de trai, cu țara conducând clasamentele Uniunii Europene la inflația generală și la cea a alimentelor. Această realitate vine după implementarea unor măsuri economice dure, instalate odată cu guvernul Bolojan, generând dezbateri aprinse în sfera politică.

Record negativ la inflația generală și alimentară

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la inflația generală, atingând 8,3% în februarie 2026, de aproape patru ori mai mult decât media europeană de 2,1%. Nicio altă țară membră UE nu se apropie de acest nivel, Slovacia și Croația fiind următoarele pe listă, cu 4,0%, respectiv 3,9%. Presiunea inflaționistă este resimțită puternic și la nivelul prețurilor alimentelor, România înregistrând cea mai mare inflație alimentară din UE în ianuarie 2026, cu 7,6%, în timp ce media europeană a fost de 2,5%.

Evoluția internă a prețurilor la alimente relevă o deteriorare semnificativă față de perioada anterioară măsurilor luate de guvern. După o creștere moderată la începutul lui 2024, inflația alimentară a accelerat constant, culminând cu un vârf de 8,9% în august 2025. Chiar și după o ușoară corecție, prețurile au rămas ridicate până la începutul lui 2026, indicând o presiune constantă asupra bugetelor familiilor.

Consumul și investițiile în scădere

Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei românești. Consumul, care dădea semne de redresare în primăvara lui 2025, a intrat pe un trend descendent începând cu august, atingând -6,2% în februarie 2026. În paralel, investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut drastic, cu o diminuare de 55% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Eroziunea puterii de cumpărare este vizibilă și în cazul veniturilor. Câștigul salarial mediu net, care a crescut în primăvara lui 2025, a intrat în teritoriu negativ din iulie 2025. Scăderea puterii de cumpărare a pensiei medii este și mai dramatică. După o creștere importantă în a doua jumătate a lui 2024 și în primele luni ale lui 2025, indicatorul a înregistrat o prăbușire începând cu septembrie 2025, ajungând la -8,3% în ianuarie și februarie 2026. Această evoluție indică o pierdere semnificativă a puterii de cumpărare pentru pensionari.

În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a fost de 8,3%.