Conform Digi24: Rețea de fraudare a cetățeniei române, destructurată de procurori

O operațiune sub acoperire a Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General a dus la destructurarea unei rețele care fabrica origini românești pentru cetățeni străini, în schimbul unor sume considerabile de bani. Rețeaua, formată din intermediari și funcționari corupți din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), solicita până la 15.000 de euro pentru a oferi acte de identitate românești unor persoane care nu aveau nicio legătură cu țara. Două persoane au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Falsificarea legăturilor de rudenie cu scopul obținerii cetățeniei

În centrul operațiunii infracționale se aflau două femei, D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, și Ș.V.. D.M., cetățean cu dublă naționalitate moldovenească și română, acționa ca facilitator principal, speculând prevederile legale ce permit redobândirea cetățeniei prin descendență. Ea racola cetățeni din fostul spațiu sovietic, dispuși să plătească sume mari pentru obținerea pașaportului românesc.

Pentru a crea o aparență de legalitate, D.M. colabora cu un falsificator din Ucraina, P.D., zis „Dima”. Acesta falsifica acte de stare civilă, precum certificate de naștere, căsătorie și deces, care atestau în mod fals că bunicii solicitanților s-ar fi născut în regiuni românești precum Odesa, în perioada interbelică. Un exemplu elocvent este cazul unui cetățean tunisian, căruia i-au fost fabricate acte care indicau nașterea bunicilor săi în regiunea Odesa în anii 1928 și 1932, creând astfel o filiație românească artificială.

Complicitatea funcționarilor din Autoritatea Națională pentru Cetățenie

Rețeaua nu ar fi putut funcționa fără complicitatea unor funcționari din cadrul ANC. Ș.V., consilier superior la ANC, este acuzată că primea și înregistra preferențial dosare, chiar dacă acestea erau incomplete sau conțineau documente vizibil false. Funcționarii implicati primeau între 300 și 500 de euro per dosar pentru a „trece cu vederea” neregulile.

Interceptările telefonice au relevat discuții în care Ș.V. îi oferea instrucțiuni lui D.M. despre cum să evite camerele de supraveghere din ANC sau cum să depună dosare fără prezența fizică a solicitanților, încălcând astfel flagrant legislația în vigoare. „Ba da! Când vii, mă suni din sală de la geam! Stăm la fereastră! Și te faci că completezi o hârtie!”, i-ar fi spus Ș.V. lui D.M., conform interceptărilor.

Tarifele infracționale: de la 100 la 15.000 de euro

Mecanismul de fraudare a cetățeniei române implică o structură de tarife bine stabilită. D.M. solicita 100 de euro pentru verificarea preliminară a unui dosar, 500 de euro pentru depunerea acestuia și 150 de euro pentru programarea jurământului. Pentru un dosar complet „fabricat”, care presupunea falsificarea actelor de stare civilă pentru a atesta în mod nereal filiația română, tariful era de 5.000 de euro. Cele mai mari sume, de până la 15.000 de euro, erau percepute de Ș.V. pentru trafic de influență, promițând intervenții pe lângă funcționari de conducere din ANC pentru urgentarea soluționării dosarelor.

Procurorii au reușit să infiltreze rețeaua cu ajutorul unui investigator sub acoperire și al unui colaborator, un cetățean tunisian care pretindea că dorește cetățenia. Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au crescut, Ș.V. pretinzând 15.000 de euro și susținând că are influență directă asupra conducerii ANC. Pe 28 iulie 2026, Ș.V. a fost prinsă în flagrant într-un restaurant din București, imediat după ce a primit prima tranșă de 7.500 de euro de la colaboratorul sub acoperire. În alte discuții interceptate, Ș.V. explică colaboratorului că suma totală pentru dosar ar fi de 20.000-25.000 de euro, menționând o persoană pe nume „Claudia”, descrisă ca fiind „șefa la tot ANC-ul”.

În dosar sunt menționați și alți membri ai rețelei, inclusiv P.D., responsabil cu falsificarea documentelor în Ucraina, și funcționari ANC precum S.V. și B.G.R., implicați în primirea preferențială a dosarelor. De asemenea, se fac referiri la implicarea unor avocați. Numai în primele 11 luni ale anului curent, peste 900 de cereri de cetățenie română cu legătură la activitatea grupului infracțional organizat au fost depuse.

Sursa: Digi24