Poluarea din Asia influențează furtunile arctice: un efect neașteptat al emisiilor industriale

Un nou studiu arată că poluarea industrială din Asia de Est a influențat traseul furtunilor arctice, contribuind la topirea accelerată a gheții marine. Cercetătorii au analizat date din ultimele decenii, combinând observații cu simulări climatice. Rezultatele demonstrează o legătură complexă între emisiile de aerosoli, modificarea traiectoriilor furtunilor și impactul asupra zonelor polare.

Aerosolii și traseul furtunilor

Între anii 2000 și 2014, nivelurile ridicate de poluare din Asia de Est au afectat semnificativ traiectoria ciclonilor de iarnă din Pacificul de Nord. Aerosolii, componente importante ale smogului industrial, influențează modul în care se formează norii și precipitațiile. În loc să genereze picături mari de ploaie, acestea duc la formarea unui număr mai mare de picături mici, ceea ce schimbă distribuția energiei în interiorul furtunilor. „În consecință, aceste sisteme meteorologice tind să se deplaseze mai spre nord, ajungând mai frecvent în regiuni arctice”, explică studiul.

Conform cercetărilor, această influență a fost suficient de puternică încât să dubleze numărul ciclonilor care ajungeau în zona arctică. Odată ajunse acolo, furtunile contribuie la fragmentarea gheții, la deplasarea acesteia și la creșterea temperaturilor locale. Anul 2019 a reprezentat un exemplu elocvent, când o serie de cicloni a dus la o scădere dramatică a gheții din Marea Bering. Temperaturile au fost mult peste normal, iar stratul de gheață a fost redus record în doar câteva săptămâni.

Paradoxul reducerii poluării

Începând cu 2013, China a implementat măsuri agresive pentru reducerea poluării, scăzând semnificativ emisiile de aerosoli. Acest lucru a avut un efect pozitiv: reducerea influenței asupra traiectoriei furtunilor și, implicit, o posibilă diminuare a impactului asupra gheții arctice. Cu toate acestea, există și o parte mai puțin dorită. Aerosolii nu doar că afectează furtunile, ci au și un rol de „scut” climatic, reflectând o parte din radiația solară înapoi în spațiu.

Odată cu dispariția lor, acest efect de răcire se reduce, iar încălzirea globală devine mai vizibilă. „Reducerea poluării scoate la iveală efectele reale ale gazelor cu efect de seră, care până acum erau parțial mascate”, se arată în studiu. Cercetătorii avertizează că ne aflăm într-un echilibru delicat: pe de o parte, reducerea aerosolilor poate diminua anumite efecte regionale negative, pe de altă parte, amplifică tendința generală de încălzire a planetei.

În ultimele luni, organizații de mediu au cerut guvernelor să accelereze tranziția către energii regenerabile și să implementeze politici mai stricte de reducere a emisiilor pentru a limita impactul încălzirii globale și a aborda efectele secundare ale reducerii poluării industriale.

Sursa: Playtech.ro