Conform Digi24: AirBaltic cere protecția falimentului, o iarnă grea pentru companiile aeriene mici

Compania aeriană AirBaltic a solicitat protecție în baza Capitolului 11 din legislația americană a falimentului, un semnal de alarmă pentru industria aviatică europeană. Decizia amplifică temerile privind o iarnă dificilă pentru companiile aeriene mai mici, pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, menținute de conflictul din Orientul Mijlociu. Această situație generează cea mai gravă criză de costuri pentru sectorul aerian de după pandemia de COVID-19.

AirBaltic este prima companie aeriană europeană care recurge la procedura de faliment în contextul actual. Companiile aeriene operează cu marje de profit reduse, fiind deosebit de vulnerabile în perioada de iarnă, când cererea de călătorii scade, iar lichiditățile acumulate în sezonul de vară sunt consumate.

Vulnerabilitatea companiilor aeriene mici în fața crizei de combustibil

Analistul de aviație John Strickland a subliniat că „companiile mai mici, de nișă, sunt cele mai expuse riscului”. Prețurile combustibilului pentru avioane se mențin la un nivel ridicat, consecință directă a blocajelor potențiale din Strâmtoarea Ormuz. Costul acestuia s-a dublat de la declanșarea conflictului, afectând inclusiv marii operatori low-cost care se bazează pe tarife reduse pentru a atrage pasageri.

Wizz Air a raportat pierderi operaționale în creștere în primul trimestru și anticipează o scădere a veniturilor pe loc în trimestrul curent, în ciuda reducerii tarifelor pentru a stimula călătoriile. Compania a înregistrat totuși un număr record de 8,7 milioane de pasageri în luna august. Oficialii Wizz Air susțin că lichiditățile solide, programul de hedging pentru combustibil și o flotă tânără și eficientă permit continuarea investițiilor și expansiunii. James Halstead de la Aviation Strategy consideră că Wizz Air este într-o poziție mai favorabilă decât companiile aeriene de stat, beneficiind de un brand puternic, un model operațional eficient și sprijin.

Presiunile financiare se resimt și în afara Europei. AirAsia caută noi surse de capital după pierderi repetate și o restructurare agresivă, deși susține că cererea rămâne solidă. Operatorul canadian Air Transat depune eforturi pentru stabilizarea activității prin reducerea costurilor și creșterea productivității.

Potențiale consolidări și efecte asupra companiilor naționale

Deteriorarea pieței ar putea favoriza o consolidare a industriei, companiile naționale mai mici riscând să cedeze rute operatorilor cu resurse financiare superioare. În luna august, CEO-ul Wizz Air, Jozsef Varadi, și-a exprimat interesul pentru preluarea unor rute ale companiei românești TAROM.

Reprezentanții TAROM au declarat pentru Reuters că „pentru compania aeriană națională a României, falimentul nu este un scenariu aflat pe masă”, adăugând că își reînnoiește flota și își reconstruiește strategia pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților.

Situația actuală ar putea accelera procesul de consolidare în industria aeriană europeană, determinând operatori mai mici să fie preluați de grupuri precum IAG (proprietarul British Airways), Lufthansa sau Air France-KLM. Norse Atlantic, care continuă să înregistreze pierderi trimestriale, a inițiat în iulie proceduri pentru o posibilă vânzare sau fuziune. Compania poloneză de stat LOT este considerată de mai mulți ani o potențială țintă de consolidare.

AirBaltic caută un nou investitor strategic, însă până în prezent nu s-a manifestat public niciun interes. Lufthansa, care deține 10% din compania letonă, a precizat că nu intenționează să își mărească participația.

Analiștii consideră că procedura de Chapter 11 ar putea oferi AirBaltic o șansă de restructurare și supraviețuire. „Le oferă un cadru de protecție pentru a-și pune afacerile în ordine”, a declarat John Strickland, citând exemplul companiei scandinave SAS, care a reușit o redresare după o astfel de procedură.

Sursa: Digi24