Sute de artefacte valoroase, inclusiv monede romane și statuete antice, zac uitate în sertarele instituțiilor de cultură sau ale muzeelor din România. Această situație este rezultatul ignorării intenționate a legislației în vigoare de către autorități. Legea prevede că detectoriștii, cei care descoperă aceste comori, pot primi până la 40% din valoarea obiectului, dar mulți se plâng că recompensele lipsesc cu desăvârșire.

Detectoriștii, între pasiune și frustrare

Tiberiu Davos, un pasionat detectorist, activează de șase ani în acest domeniu. Detectorul său de metale a scos la iveală comori impresionante. Acesta relatează că a descoperit oale pline cu peste 8.000 de monede, numeroase monede de argint, monede rare evaluate la mii de euro, dar și obiecte din AUR. De asemenea, a găsit piese unice, precum un lacăt roman și o statuetă a lui Hercule.

Davos subliniază că dificultățile apar după descoperire. Este obligat să predea artefactele în termen de 72 de ore, dar se confruntă cu obstacole birocratice. Susține că este trimis de la o instituție la alta, iar recompensele promise nu apar. „Eu vreau să predau corect, dar parcă sistemul nu mă ajută deloc,” a declarat el. Această atitudine a autorităților pare să încurajeze activitățile ilegale, detectoriștii fiind tentați să se orienteze către piața neagră.

Autoritățile și aplicarea legii

Legea privind recompensarea descoperitorilor de comori, O.G. 43/2000, nu este aplicată corespunzător de către reprezentanții Ministerului Culturii. Detectoriștii se plâng că nu sunt luați în serios, iar obiectele predate par să dispară. „Nicio confirmare, niciun document clar, niciun e-mail, nimic. Nu știu ce se întâmplă cu ce am predat,” spune Davos. El menționează că, pentru a primi o recompensă, este necesar să dea statul în judecată.

Dragoș Măndescu, arheolog și director de muzeu, observă ambele fațete ale acestei situații. Ca specialist, regretă faptul că artefactele sunt scoase din contextul lor arheologic, pierzându-se informații valoroase. Ca director de muzeu, se bucură că muzeul primește obiecte de patrimoniu. Măndescu explică că, conform legii, detectoriștii trebuie să anunțe primarul, iar acesta solicită prezența specialiștilor de la Direcția de Cultură. Banii pentru recompense sunt asigurați de aceeași instituție.

Aspecte legale și perspective

Legea stipulează că doar un judecător poate decide dacă descoperirea unui obiect a fost accidentală sau intenționată. „Dacă pleacă cu detectorul la spinare și intenția lui este să caute comori, acolo descoperirea lui nu mai este întâmplătoare,” explică Măndescu. Acesta mai precizează că arheologii au colaborat cu detectoriști pentru a analiza anumite descoperiri, cum ar fi brățările de argint de la Rucăr, contribuind la înțelegerea valorii lor istorice. Muzeul pe care îl conduce se află în renovare de șase ani și nu a mai găzduit expoziții.