Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei (CPT) semnalează persistența problemelor grave în spitalele de psihiatrie legală din România, inclusiv utilizarea controversată a armelor cu impulsuri electrice. Avertismentul este inclus în raportul anual al Comitetului pentru anul 2025, prezentat miercuri la Strasbourg. România nu a optat pentru publicarea automată a acestui raport.

Reacții la raportul CPT

Raportul CPT, deși nu a fost publicat integral, ridică semnale de alarmă cu privire la condițiile din unele unități medicale din țară. Preocupările se concentrează pe metodele de tratament și pe respectarea drepturilor pacienților internați în aceste spitale. Utilizarea armelor cu impulsuri electrice, o practică deja controversată, rămâne o problemă centrală. Această abordare a generat dezbateri aprinse în trecut, ridicând semne de întrebare asupra modului în care respectă standardele internaționale privind tratamentul uman.

Probleme sistemice persistente

Constatările CPT sugerează că problemele identificate anterior nu au fost încă remediate în mod corespunzător. Lipsa de progres în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în spitalele de psihiatrie legală este menționată în document. Aspecte precum calitatea îngrijirii medicale, condițiile de detenție și controlul abuzurilor sunt incluse în raport. Comitetul monitorizează constant situația din centrele de detenție și instituțiile medicale din statele membre ale Consiliului Europei, oferind recomandări pentru îmbunătățirea practicilor și respectarea drepturilor omului.

Implicații pentru pacienți și sistemul de sănătate

Raportul aduce în discuție implicațiile pe care aceste practici le au asupra pacienților, subliniind necesitatea unei abordări mai humane și a respectării demnității umane. De asemenea, atrage atenția asupra necesității de a revizui și îmbunătăți sistemul de sănătate mintală în ansamblu, pentru a asigura o protecție adecvată a drepturilor pacienților și pentru a preveni abuzurile. Lipsa publicării automate a raportului sugerează o reticență din partea României de a transparentiza pe deplin situația din aceste spitale, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre angajamentul față de respectarea drepturilor omului în domeniul sănătății mintale.