Conform Gândul: Spiritele s-au încins în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”, unde deputatul PSD Ciprian VĂCARU și deputatul USR Cezar DRĂGOESCU au avut un schimb de replici aprinse pe tema deficitului bugetar și a evoluției economice a țării. Principalul punct de divergență a vizat modul în care este calculat deficitul și impactul politicilor fiscale asupra cetățenilor.

Ciprian VĂCARU a susținut că cifrele optimiste privind deficitul la jumătatea anului sunt „un deficit mincinos”, obținut prin neplata facturilor. El a afirmat că scăderea consumului populației este o consecință directă a creșterii prețurilor, a taxelor și a TVA-ului, subliniind că românii nu mai pot cumpăra la fel de mult cu aceiași bani. „Faptul că avem un astfel de deficit mic la jumătatea anului este datorat de neplata facturilor,” a declarat VĂCARU.

La rândul său, Cezar DRĂGOESCU a replicat, susținând că reducerea deficitului spre ținta de 6% este rezultatul necesar al corecțiilor economice inițiate. El a respins acuzațiile privind un deficit „mincinos”, afirmând că analizele speciale indică o încadrare în ținta de 6% la finalul anului. „Toate analizele speciale, și eu spun că ne vom încadra în cota de deficit de 6% la final de an,” a menționat Drăgoescu. Replica sa privind „spatele românilor” a fost întâmpinată cu ironie de către deputatul PSD: „Da, dar este redus pe spatele românilor.” „Știu trebuia pe spatele PSD-ului nu pe spatele românilor,” a replicat Drăgoescu.

VĂCARU a continuat să explice că teoria consumului bazată pe creșteri artificiale este eronată. El a argumentat că, deși pensiile și salariile au fost plătite la fel ca în anii anteriori, același nivel de venituri nu mai permite același nivel de consum din cauza scumpirilor. „Astăzi pensia e tot 120 de lei, dar consumul s-a dus în cap,” a subliniat VĂCARU.

Cum s-au risipit creșterile de pensii în fața valului de scumpiri

Deputatul USR a insistat că, în cazul pensiilor, banii suplimentari au fost direcționați către consum, alimentând astfel inflația. „Alea s-au dus în consum. Dacă aveam pensiile 100 de lei și tu mi-ai dat de la PSD 120 de lei, aia 20 de lei i-a dus în consum. Mi-am luat mai multă pâine, mai mult salam, mai mulți ciorapi,” a explicat DRĂGOESCU.

VĂCARU a contrazis această afirmație, susținând că inflația și scăderea consumului sunt cauzate de creșterea prețurilor, taxelor și TVA-ului. El a subliniat că problema nu este nivelul pensiilor sau salariilor, ci creșterea costurilor de trai. „Pentru că cineva a venit și: 1. S-a uitat și au crescut prețurile. Au crescut taxele, a crescut TVA-ul. Din acest motiv a scăzut consumul. Pentru că n-am umblat la pensie, n-am umblat la salariu, dar am crescut cheltuielile,” a punctat deputatul PSD.

A scăzut inflația, dar au crescut prețurile

Românii resimt în continuare presiunea scumpirilor, chiar dacă rata anuală a inflației a scăzut ușor în iunie 2026, ajungând la 10,4%. Prețurile de consum au crescut cu 3,8% față de sfârșitul anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deși ritmul lunar al scumpirilor pare să se tempereze, prețurile rămân semnificativ mai mari comparativ cu anul precedent, serviciile înregistrând cele mai mari majorări.

Românii scot mai mulți bani din buzunar

Datele INS relevă că serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de iunie 2025, fiind categoria cu cea mai mare creștere anuală. Mărfurile nealimentare au înregistrat un avans de 12,29%, în timp ce alimentele s-au scumpit cu 5,75%. Energia electrică a înregistrat o creștere spectaculoasă de aproape 60% după eliminarea schemei de plafonare. Carburanții au urmărit aceeași tendință, benzina crescând cu 22,75% și motorina cu 28,16%.

Majorarea TVA-ului pune presiune suplimentară asupra prețurilor

Pe lângă evoluțiile din sectorul energetic, economia resimte și efectele modificărilor fiscale. De la 1 iulie 2026, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, alături de alte cote reduse. Economiștii anticipează că impactul complet al acestor măsuri se va reflecta în lunile următoare, pe măsură ce comercianții vor transfera costurile suplimentare către consumatori.

Sursa: Gândul