Conform Romania-insider.com: Eșec la negocieri pentru Legea salarizării bugetare, România riscă fonduri PNRR

Partidele centriste din România nu au reușit să ajungă la un acord privind noua Lege a salarizării pentru sectorul bugetar, după aproape două ore de discuții convocate de președintele Nicușor Dan. Eșecul pune în pericol respectarea termenului limită din 31 august, impus de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România riscă să piardă circa 770 de milioane de euro.

Demersuri politice blocate

Întâlnirea de la Palatul Cotroceni a reunit liderii Partidului Național Liberal (PNL), Partidului Social Democrat (PSD), Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Cu toate acestea, discuțiile s-au încheiat fără consens, iar surse politice locale indică șanse minime ca legea să fie adoptată în timp util. Negocierile ar putea fi reluate, dar speranțele de a respecta angajamentul PNRR scad pe zi ce trece.

Legea salarizării are ca scop stabilirea unui nou cadru de remunerare în sectorul bugetar, vizând coeficienți salariali mai predictibili și reguli clare pentru bonusuri. Eșecul în adoptarea acesteia nu afectează doar potențiala pierdere a fondurilor europene, ci ridică și semne de întrebare legate de stabilitatea finanțelor publice și a pieței muncii din România.

Riscuri majore pentru finanțele publice

Premierul interimar, ILIE BOLOJAN, a subliniat că reforma salarială transcende valoarea fondurilor PNRR. El a avertizat că lipsa unui sistem de salarizare predictibil generează riscuri mai ample pentru bugetul de stat și pentru piața muncii. „Legea salarizării este mai importantă decât cei 770 de milioane de euro pe care i-am putea primi prin PNRR. Este un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament pe care guvernele românești și l-au asumat de ani de zile, pe care le puteau pune în practică, dar nu au făcut-o”, a declarat BOLOJAN pentru Digi24.

BOLOJAN a amintit că Guvernul a avut la dispoziție trei luni pentru a soluționa această problemă, iar un cadru salarial clar este esențial pentru o planificare bugetară riguroasă, având în vedere ponderea semnificativă a cheltuielilor cu personalul în bugetul public. Premierul interimar a avertizat, de asemenea, asupra pericolului ca politicile salariale să devină ostatică a calculului electoral, mai ales în contextul experiențelor din 2023 și 2024.

„Având în vedere ce s-a întâmplat în anii 2023 și 2024, an pre-electoral și electoral, când guvernele au scos lucrurile de sub control jucând doar la calcul electoral și nu la echilibre bugetare, riscăm să ne trezim din nou în derapaj și toate eforturile făcute în această perioadă să fie anulate de o astfel de chestiune”, a avertizat BOLOJAN.

Legea salarizării bugetare reprezintă una dintre cele mai sensibile reforme solicitate prin PNRR, sindicatele și partidele politice având poziții divergente cu privire la nivelul propus al salariilor, limitele bonusurilor și impactul general asupra masei salariale din sectorul public. Termenul final pentru îndeplinirea acestui jalon este 31 august.

Sursa: Romania-insider.com