Tribunalul din Assen deschide procesul privind jaful de la muzeul olandez, cu coiful dacic printre victime

Unul dintre cele mai răsunătoare jafuri de artă din ultimii ani ajunge în fața instanței. Marți, la Assen, în Olanda, începe judecarea cazului legat de furtul din Muzeul Drents, un eveniment care a șocat scena culturală europeană. Printre obiectele furate, cu o valoare inestimabilă pentru România, s-a numărat și coiful de AUR de la Coțofenești. Trei bărbați sunt acuzați de implicare directă în acest jaf spectaculos.

Detaliile unui jaf uluitor

Inculpații, identificați ca Douglas W., Bernhard Z. și Jan B., vor sta în fața magistraților pentru a răspunde acuzațiilor. Conform anchetatorilor, aceștia sunt suspectați de implicare în furtul comis în ianuarie anul trecut. Metoda folosită a fost una brutală și eficientă. Suspecții au detonat o bombă artizanală pentru a forța intrarea în muzeu, demonstrând o determinare deosebită.

Valoarea sentimentală și istorică a obiectelor furate este imensă. Pe lângă coiful de la Coțofenești, au fost sustrase și trei brățări dacice, împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României. Reacțiile de indignare au fost imediate, atât în Olanda, cât și în România. Premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, a subliniat importanța pieselor furate, considerându-le de o valoare inestimabilă. Directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis, în urma acestui incident.

Recuperare parțială și negocieri

Ancheta, demarată prompt, a înregistrat un punct de cotitură la începutul lunii aprilie. În urma unor negocieri, autoritățile au reușit să recupereze coiful de AUR și două dintre cele trei brățări dacice. Acordurile încheiate cu doi dintre suspecți, Douglas W. și Jan B., ar putea conduce la o reducere a pedepselor.

Situația lui Bernhard Z. este diferită. Avocatul acestuia susține că nu a existat o înțelegere cu autoritățile și neagă orice implicare a clientului său în jaf. În timpul audierilor preliminare, au fost ridicate și suspiciuni privind metodele de investigare folosite. Bernhard Z. a afirmat chiar că a descoperit dispozitive de ascultare în celula sa.

Probe și întrebări fără răspuns

Investigațiile au scos la iveală dovezi concrete care îi leagă pe suspecți de comiterea infracțiunii. Jan B., de exemplu, ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu câteva zile înainte de spargere. ADN-ul său a fost găsit pe o rangă din sala de expoziție.

Procesul care începe va analiza probele și circumstanțele fiecărui inculpat. Un aspect crucial rămâne de elucidat: cum a fost posibil ca artefacte atât de importante pentru patrimoniul României să fie sustrase dintr-un muzeu european?

Sursa: Mediafax