Conform Descopera: Oceanele lumii ating noi recorduri de temperatură

Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a stabilit un nou record, atingând 21,1 grade Celsius la data de 22 august. Această valoare depășește precedentul maxim de 21,09 grade înregistrat în martie 2024, conform datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service și transmise de Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Impactul încălzirii oceanice asupra climei globale

Oceanele joacă un rol crucial în reglarea climatului terestru, absorbind cea mai mare parte a surplusului de căldură acumulat în atmosferă. Încălzirea lor accelerată poate duce la fenomene precum valurile de căldură marine, afectând grav ecosistemele acvatice și contribuind la intensificarea evenimentelor meteorologice extreme.

Groenlanda se confruntă cu pierderi masive de gheață

În paralel cu aceste observații oceanice, unul dintre marii ghețari ai Groenlandei, Petermann, a pierdut o suprafață considerabilă de gheață plutitoare. La data de 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba ghețarului s-au desprins în Oceanul Arctic, reprezentând cea mai mare pierdere de acest tip pentru ghețarul Petermann din 2012 și cel mai important eveniment de desprindere de gheață în Arctica după 2020. Grosimea gheții desprinse poate ajunge până la 150 de metri.

Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția că aceste fenomene oferă indicii semnificative despre transformările prin care trece sistemul climatic global. Deși recordul de temperatură al oceanului este neobișnuit pentru luna august, în mod normal atinge maximul anual în martie-aprilie, acesta survine în contextul unui episod El Nino activ în Pacificul tropical.

Cercetări românești înțeleg istoria climatică

Stabilitatea circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC) este un alt subiect de interes major în cercetarea climatică. Un studiu publicat în Nature Climate Change sugerează că viteza și amploarea încălzirii globale influențează direct pragul critic al acestui sistem, o încălzire rapidă putând destabiliza AMOC mai devreme decât o încălzire lentă.

România contribuie activ la înțelegerea acestor mecanisme prin studiile realizate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmitele din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice pe perioade de mii și zeci de mii de ani. Arhive naturale precum cea din Peștera Cloșani oferă informații prețioase despre schimbările climatice și circulația atmosferică din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.

Datele obținute din sateliți, măsurătorile oceanice și arhivele naturale indică, din perspective diferite, o transformare climatică accelerată, ale cărei efecte se acumulează în timp.

Sursa: Descopera