Sforăitul, un obicei nocturn aparent inofensiv, ar putea semnala probleme de sănătate serioase, relevă un studiu recent. Cercetarea arată că sforăitul obișnuit, mai ales în cazul persoanelor supraponderale de vârstă mijlocie, poate fi un indicator timpuriu pentru afecțiuni grave precum hipertensiunea, accidentul vascular cerebral sau insuficiența cardiacă.

Legătura dintre sforăit și riscurile cardiovasculare

Studiul a scos la iveală o legătură strânsă între sforăit și riscul crescut de boli cardiovasculare. Principalul motiv este legat de apneea obstructivă în somn (AOS), o condiție în care căile respiratorii se blochează parțial sau complet în timpul somnului. Această problemă duce la întreruperi în respirație, scăzând nivelul de oxigen din sânge și afectând negativ funcționarea inimii și a vaselor de sânge. Persoanele care sforăie puternic și regulat ar putea experimenta, fără să știe, aceste episoade de apnee, punându-și sănătatea în pericol.

Specialiștii atrag atenția că, în timp, aceste episoade repetate de hipoxie (scăderea nivelului de oxigen) pot duce la deteriorarea vaselor de sânge, creșterea tensiunii arteriale și, în cele din urmă, la probleme cardiace. De asemenea, a fost observată o asociere între sforăit și obezitate, un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Persoanele supraponderale au adesea depozite de grăsime în jurul gâtului, care pot îngreuna căile respiratorii și pot agrava sforăitul.

Cum poate fi depistat și tratat sforăitul

Depistarea sforăitului se poate face prin observarea atentă a obiceiurilor de somn, fie de către persoana afectată, fie de partenerul de viață. Există și teste medicale specifice, precum polisomnografia, care măsoară activitatea creierului, mișcările ochilor, ritmul cardiac și fluxul de aer în timpul somnului. Aceste teste pot identifica apneea obstructivă în somn și pot determina severitatea acesteia.

Tratamentul sforăitului și al apneei în somn variază în funcție de gravitate. În cazurile ușoare, pot fi suficiente schimbări ale stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate, evitarea alcoolului și a sedativelor înainte de culcare. Pentru cazurile mai severe, se recomandă utilizarea unui aparat CPAP (Continuous Positive Airway Pressure), care pompează aer în căile respiratorii, menținându-le deschise pe timpul nopții. În unele cazuri, pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru a corecta problemele structurale ale căilor respiratorii.

Recomandări pentru o viață mai sănătoasă

Indiferent de cauză, monitorizarea atentă a sforăitului este esențială. Consultarea unui medic specialist ORL sau pneumolog poate oferi informații prețioase și poate ghida spre un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat. O alimentație echilibrată, exercițiile fizice regulate și evitarea fumatului sunt măsuri importante de prevenție.

De asemenea, este recomandat ca, în cazul în care sforăitul este persistent și însoțit de simptome precum somnolența excesivă în timpul zilei, dureri de cap matinale sau oboseală, să se solicite imediat asistență medicală.

Rezultatele studiului au fost prezentate la Conferința Europeană de Cardiologie de la începutul lunii octombrie.