Oamenii de știință au descoperit un mecanism cerebral care ar putea explica de ce durerea cronică duce la depresie la unele persoane, dar nu și la altele. Cercetările, publicate recent, sugerează că creierul se adaptează inițial la durerea persistentă, dar schimbările subtile pot înclina balanța spre declinul emoțional. Studiul aruncă o nouă lumină asupra modului în care durerea cronică interacționează cu sănătatea mentală.

Adaptarea creierului la durere

Echipa de cercetare a analizat datele obținute prin imagistică cerebrală de la subiecți umani, combinând aceste informații cu studii efectuate pe animale. Constatările sugerează că durerea prelungită declanșează transformări treptate în hipocamp, o regiune critică a creierului. Aceste schimbări influențează modul în care o persoană răspunde emoțional la durere, determinând dacă aceasta dezvoltă depresie sau reușește să mențină o rezistență emoțională.

Profesorul Jianfeng Feng de la Universitatea din Warwick, co-autor al studiului, a menționat că „Durerea cronică duce frecvent la depresie sau anxietate, dar până acum nu am înțeles de ce se întâmplă acest lucru unor persoane și altora nu”. El a adăugat că descoperirile indică faptul că hipocampul joacă un rol central în reglarea răspunsurilor emoționale la durerea pe termen lung. Depresia nu este inevitabilă; depinde de modul în care acest sistem reacționează în timp.

Rolul hipocampului și al microgliilor

Cercetătorii au observat că persoanele cu durere cronică, dar fără depresie, prezentau un volum mai mare al hipocampului și o activitate mai ridicată în această regiune. Aceste persoane au obținut rezultate mai bune în sarcinile de învățare și memorie, sugerând că creierul se poate adapta inițial la durerea continuă. În schimb, cei care sufereau atât de durere cronică, cât și de depresie, au prezentat un volum redus al hipocampului și performanțe cognitive mai slabe.

Studiile pe animale au arătat o progresie în mai multe etape. Inițial, a apărut o sensibilitate crescută la durere, urmată de comportamente asemănătoare anxietății și, în cele din urmă, de simptome asemănătoare depresiei. Celulele imunitare din creier, cunoscute sub numele de microglii, au jucat un rol crucial în acest proces. O activare crescută a microgliilor a marcat o schimbare, declanșând trecerea de la răspunsuri adaptive la semnale nocive.

Implicații pentru tratament

Descoperirile sugerează că vizarea inflamației în hipocamp ar putea oferi o strategie de prevenire a depresiei la persoanele cu durere cronică, mai ales dacă tratamentul începe din timp. Reducerea activității anormale a microgliilor la modelele animale a dus la o ameliorare a simptomelor de tip depresiv, în timp ce funcția cerebrală generală a rămas stabilă.

Durerea cronică afectează peste 20% dintre adulții din întreaga lume și este strâns legată de anxietate și depresie. Identificarea acestui mecanism cerebral deschide noi căi pentru înțelegerea și tratarea comorbidităților durerii cronice și a problemelor de sănătate mintală.