Descoperire spectaculoasă la Pompeii: „mitraliera” romană, confirmată?

Urmele din zidurile vechiului oraș italian Pompeii par să schimbe ceea ce știam despre tehnologia militară romană. Studiile recente sugerează că fortificațiile au fost atacate nu doar cu baliste, ci și cu o armă mecanică mai sofisticată, asemănătoare unei „mitraliere” primitive, un mecanism despre care se vorbea doar în texte antice.

Urme misterioase în ziduri

Până acum, istoria consemna faptul că romanii au asediat Pompeii în anul 89 î.e.n., în timpul Războaielor Sociale, sub comanda generalului Lucius Cornelius Sulla. Principalele arme utilizate erau considerate balistele, dispozitive uriașe care aruncau proiectile de piatră. Însă, cercetătorii au descoperit în anumite zone ale zidurilor deteriorări neobișnuite: grupuri de mici adâncituri pătrate, aranjate în modele regulate, asemănătoare unui evantai. Acestea nu corespund impactului proiectilelor de la balistele obișnuite.

Polybolos-ul, o armă cu tragere rapidă

Analizele detaliate, realizate cu scanări laser 3D, indică faptul că aceste semne au fost provocate de proiectile metalice mai mici, trase rapid și repetat. Aici intră în scenă polybolos-ul. Conform surselor antice, această armă a fost inventată de Dionysius of Alexandria în secolul al III-lea î.e.n. Funcționa cu ajutorul unui sistem de lanțuri și roți dințate pentru a încărca și lansa automat mai multe săgeți sau bolturi. Spre deosebire de balistele clasice, polybolos-ul putea lansa o serie de proiectile, o caracteristică revoluționară pentru acea perioadă.

Confirmare indirectă a utilizării

Până în prezent, existența acestei arme se baza exclusiv pe descrieri scrise, inclusiv cele ale lui Philo of Byzantium. Nu existau dovezi fizice concrete. Descoperirea de la Pompeii ar putea reprezenta prima confirmare indirectă a utilizării sale în luptă. Modelul urmelor, distanța dintre ele și forma lor susțin teoria unui mecanism de tragere rapidă, nu a unor lovituri individuale. Această descoperire ar putea rescrie istoria tehnologiei militare. Potrivit experților, ar sugera că unele tehnologii considerate „moderne” aveau, de fapt, rădăcini foarte vechi. De asemenea, ar putea confirma faptul că romanii nu doar au adoptat tehnologie din lumea greacă, ci au integrat-o eficient în strategiile lor de război. O nouă perspectivă asupra asediului de la Pompeii, un eveniment adesea umbrit de erupția Vezuviului, se conturează.