Uniunea Europeană se pregătește să lanseze un portofel digital de identitate, un sistem menit să simplifice viața cetățenilor până în 2030. Acest instrument, denumit EUDI Wallet, va permite verificarea identității online pentru o varietate de servicii publice și private. Deși promite o experiență mai facilă, implementarea ridică semne de întrebare legate de securitate, confidențialitate și controlul datelor personale.

Portofelul digital va stoca informații personale, inclusiv nume, data nașterii și cetățenia. De asemenea, va integra documente digitale, precum permisul de conducere, bilete de transport, diplome sau rețete medicale. Scopul este de a facilita interacțiunea cu instituțiile din alte state membre, eliminând barierele administrative. Un cetățean român, de exemplu, ar putea folosi o rețetă medicală digitală emisă în Franța, într-o farmacie din Belgia.

Implementare treptată până în 2030

Comisia Europeană își propune ca până în 2030, aproximativ 80% din populația UE să utilizeze acest portofel digital. Statele membre vor trebui să ofere cel puțin o soluție operațională până la finalul lui 2026. Utilizarea nu va fi obligatorie, dar instituțiile și companiile care cer autentificare puternică, inclusiv băncile, vor fi obligate să accepte această formă de identificare până în 2027. Aplicația va funcționa în principal pe smartphone, având mecanisme avansate de securitate, inclusiv posibilitatea de a utiliza pseudonime.

Avantajele includ reducerea fraudei și simplificarea proceselor administrative. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi complet digitalizate, fără necesitatea prezentării documentelor fizice. Utilizatorii vor avea acces la un panou de control pentru a monitoriza datele partajate și vor putea semnala cereri suspecte. Tehnologii precum „zero-knowledge proof” ar permite verificarea unor informații, cum ar fi vârsta, fără a dezvălui alte date.

Posibile riscuri și aspecte controversate

Experții avertizează asupra riscurilor asociate. Una dintre îngrijorări este creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți. Portofelele digitale pot deveni ținte atractive pentru atacuri cibernetice, mai ales pentru datele validate oficial. Există și riscul excluderii digitale, în special pentru persoanele care nu au acces la tehnologie sau nu sunt familiarizate cu utilizarea acesteia.

Implementarea portofelului digital ridică și probleme de suveranitate. Identificarea cetățenilor este, în mod tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea companiilor private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii poate genera riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea optimă și sigură, sunt necesare reguli clare privind implementarea, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri.

În același timp, importanța menținerii opțiunilor clasice, cum ar fi documentele pe hârtie, este subliniată, acestea asigurând reziliența sistemului și libertatea de alegere a cetățenilor.

Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să aibă soluții operaționale pentru portofelul digital până în 2026.