Conform Digi24: Impactul unei posibile retrogradări Moody’s

O eventuală retrogradare a României de către agenția de rating Moody’s nu ar însemna automat trecerea țării în categoria „junk”, însă ar face ca evaluarea Standard & Poor’s din 2 octombrie să devină decisivă pentru menținerea calificativului investment grade. Această distincție este crucială pentru atragerea investițiilor străine și pentru costul finanțării statului.

nnConsultantul economic Adrian Negrescu a explicat că, în cazul unei decizii nefavorabile din partea Moody’s, piața ar reacționa, iar presiunea pe ratingul acordat de Standard & Poor’s ar crește semnificativ. Deși fiecare agenție de rating are propriile criterii și metodologii, evaluările lor converg adesea, iar o deteriorare majoră de la o agenție importantă poate influența percepția celorlalte.

nnNegrescu a subliniat că, în prezent, România beneficiază de calificativul investment grade de la ambele agenții, un statut esențial pentru poziționarea sa pe piețele financiare internaționale. Pierderea acestui statut ar genera costuri suplimentare semnificative pentru stat și pentru companiile românești care accesează credite externe.

Scenarii pentru piața financiară

Un scenariu posibil în cazul unei retrogradări ar fi o creștere a dobânzilor la obligațiunile emise de statul român, precum și o majorare a primelor de risc solicitate de investitori. Acest lucru ar face ca împrumuturile să devină mai scumpe, afectând planurile de investiții ale guvernului și potențial economia pe termen scurt și mediu.

nnDe asemenea, o retrogradare ar putea influența negativ costul finanțării pentru companiile din România, în special pentru cele care depind de accesarea piețelor de capital internaționale. Multe fonduri de investiții au mandate clare care le interzic să dețină active din țări cu rating sub investment grade.

nnSituația necesită o analiză atentă a factorilor care au determinat posibila decizie a Moody’s și a măsurilor pe care autoritățile române le pot lua pentru a contracara efectele negative. Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2024 la 3,1%, de la 2,6% estimat anterior, un indicator economic pozitiv care ar putea influența în mod favorabil evaluarea agențiilor de rating.

Decizia Standard & Poor’s, un punct de cotitură

Decizia Standard & Poor’s, anunțată pe 2 octombrie, va fi crucială pentru soarta calificativului de credit al României. Dacă și această agenție va opta pentru o retrogradare, impactul asupra economiei ar putea fi mult mai pronunțat, semnalând o deteriorare percepută a condițiilor economice și financiare.

nnÎn astfel de momente, dialogul constant cu agențiile de rating și prezentarea transparentă a politicilor economice devin prioritare pentru autoritățile române. Informațiile despre stabilitatea fiscală, managementul datoriei publice și perspectivele economice sunt esențiale pentru a convinge agențiile de rating de reziliența economiei românești.

nnConform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a României, exprimată în procent din PIB, se situa la 48,8% la sfârșitul anului 2023, un nivel încă sustenabil în comparație cu alte state europene.

Sursa: Digi24