Conform G4Media: De la ruși la europeni: Două decenii de transformări în Republica Moldova

Reporterul PETRU CLEJ relatează despre evoluția Republicii Moldova, de la o țară marcată de influența sovietică și sărăcie cruntă, la o națiune cu aspirații europene tot mai puternice. Periplul său journalistic debutează în 1995, într-o Moldovă unde limba rusă domina înscripțiile și chiar limbajul vorbit, denumit pretins „limbă moldovenească”. Sărăcia era palpabilă, cu salarii și pensii plătite adesea în natură, sub formă de votcă sau lemne de foc.

Transnistria, o relicvă sovietică și provocările geopolitice

Călătoriile sale au inclus vizite în regiunea separatistă Transnistria, unde a documentat persistența modelului sovietic și influența Federației Ruse. Grigore Mărăcuță, liderul regiunii, a fost un exemplu de „spălare pe creier de tip sovietic”, conform relatării. Pe parcursul anilor, Clej a asistat la schimbări politice majore, de la alegerile prezidențiale din 1996, câștigate de Petru Lucinschi, la ascensiunea Partidului Comuniștilor (PCRM) condus de Vladimir Voronin în 2001. Aceste evenimente au fost punctate de dificultăți economice, dar și de o ameliorare treptată odată cu migrația masivă a moldovenilor la muncă în străinătate, remitențele devenind un pilon al economiei.

Apropierea de Europa și provocările actuale

Anul 2007 a marcat o bornă importantă pentru Republica Moldova odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce BBC își consolida prezența prin frecvența FM proprie. Cu toate acestea, un moment de tensiune l-a reprezentat interacțiunea cu preotul Anatolie Cibric, care în 2012 condamna instalarea simbolurilor iudaice în spații publice, invocând o „invazie” religioasă și negând acuzațiile de antisemitism. Ulterior, o schimbare de paradigmă devine evidentă. În 2023 și 2024, sub conducerea președintei Maia Sandu, Republica Moldova a înregistrat un avânt pro-european clar. Decizia Consiliului European de a aproba începerea negocierilor de aderare, alături de Ucraina, marchează o cotitură istorică, confirmând o orientare fermă către Occident, în ciuda presiunilor constante din partea Moscovei. Alegerile prezidențiale din octombrie 2024, câștigate de Maia Sandu cu sprijinul majoritar al diasporei, au subliniat diviziunea internă a țării, dar și eșecul eforturilor Kremlinului de a influența rezultatul.

Sursa: G4Media