Conform Libertatea: Portul Giurgiulești, punct strategic sau „ambiții cu viitor incert”?

Tensiunile diplomatice dintre România și Rusia se intensifică, pe fondul achiziționării de către o companie românească a operatorului portului Giurgiulești. Un oficial rus, identificat ca Pilipson, acuză Bucureștiul că ar fi transformat acest hub logistic într-un punct strategic pentru sprijinirea Ucrainei, afirmând că România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev.

Portul Giurgiulești, esențial pentru peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova, a devenit subiect de dispută. România consideră achiziția un pas către „reunificarea economică” și sprijinirea reconstrucției Ucrainei, însă Pilipson califică aceste planuri drept „ambițioase și cu un viitor incert”.

Moldova și tema unirii: o perspectivă rusească

Oficialul rus a abordat și relația dintre Republica Moldova și România, susținând că majoritatea cetățenilor moldoveni nu ar susține unirea. El a invocat date de la recensământul din 2024, conform cărora 76,7% dintre moldoveni s-au declarat moldoveni, iar doar 8,0% români, considerând că aceste cifre nu necesită comentarii suplimentare.

Potrivit diplomatului rus, promovarea temei unirii în spațiul public moldovean ar face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova. Aceste declarații vin în contextul unor dezbateri publice tot mai frecvente pe tema identității naționale și a viitorului Republicii Moldova.

MAE respinge acuzațiile și acuză propaganda rusă

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a reacționat prompt la declarațiile oficialului rus, catalogându-le drept propagandă stalinistă. Purtătorul de cuvânt al MAE a subliniat contradicția dintre acuzațiile de implicare în sprijinul Ucrainei și războiul pe care Rusia îl poartă în prezent, soldat cu numeroase victime civile și negarea suveranității vecinilor săi.

MAE a reiterat că identitățile naționale și aspirațiile naționale ale popoarelor nu sunt supuse cerințelor Moscovei, nici în privința limbii, nici în cea a deciziilor economice sau a investițiilor. S-a menționat că vremurile în care Moscova impunea decizii țărilor, cu forța, au apus, iar războiul și propaganda rusă reprezintă expresii ale aceleiași dorințe de control. Oficialii români consideră că afirmațiile venite de la Moscova, în contextul istoric al rusificării forțate promovate în trecut, nu pot fi luate în serios.

Sursa: Libertatea